Hemoragii Sange-70ml\kg=5l la un adult 70kg Artere-vase elastice cu perete muscular duc sangele inimatesuturi sange arterial rosu aprins presiune crescuta pulsatil Vene-vase fara perete propiu duc sangele la inima sange venos rosu inchis viteza redusa continuu

Hemoragii Hemoragi externe(vizibile) clasificare Hemoragi externe(vizibile) Hemoragii interne (in int organismului in cavitatile preformata) Nu sant vizibile-cantitati mari GRAVE-Semne generale de soc hemoragic Datorita comprimarii organelor genereaza semne din partea acestora Hemoragii interne exteriorizate: Se exteriorizeaza prin orificii tardiv

Hemoragii interne (in int organismului in cavitatile preformata hematoame:in organe; in muschi si sub piele hematoame intra craniene coma,semne neurologice hemotorace (in pleura)insuficienta respiratorie hemopericard(in jurul inimiicomprima inima) hemoperitoneu(in burta

Hemoragii interne exteriorizate caracter tardiv -cantitate? Epistaxis(din nas) Otoragie-din interiorul urechii+/-LCR Melena-scaun moale negru-pacura (sange digerat din stomac) Hematemeza –varsatura cu zat de cafea (sange digerat din stomac) Hemoptizie(tuse-expectoreaza sange aerat din plamani) Hematurie-urineaza cu sange

NECESITA HEMOSTAZA CHIRURGICALA URGENTA HEMORAGIA INTERNA URGENTA VITALA 112 solicit echipaj ALS NECESITA HEMOSTAZA CHIRURGICALA URGENTA

Hemoragii clasificare Hemoragii arteriale debit crescut sange rosu aprins pulsatil Hemoragii venoase sange venos rosu inchis presine scazuta curgere continua Hemoragii capilare in panza Hemoragii mixte sange arterial+venos

Hemoragii Sistemul venos Sistemul arterial

Hemoragii Semne generale de soc hemoragic: stare de lesin-nu suporta sa stea in picioare tegumente reci palide,umede transpiratii abundente reci puls mai mare de 100 pe min slab batut uneori pulsul dispare periferic, ramane central(tensiune arteriala<70mmHg) semn de soc evident tahipnee respiratii fregvente peste 30 /min sterea de constiinta – somnolenta, agitatie, coma- superficiala

Hemostaza 3metode Presiune direct in plaga: Ridicarea membrului Digital Pansament compresiv Ridicarea membrului Presiune la distanta:comprimarea arterei pe plan osos in amonte Aplicarea garoului

Hemostaza Presiune direct in plaga: Digital Pansament compresiv

Hemostaza Presiune la distanta:comprimarea arterei pe plan osos in amonte

hemostaza Pcte de compresiune arteriala

Hemostaza 1 hemostaza provizorie masurile de oprire a hemoragie GAROUL A hemoragii arteriale GAROUL :presiune exercitata pe artera deasupra plagii! Compresiune circulara a intregului segment de membru Compresia arterei pe planul osos alaturat acolo unde exista un singur os!. Imposibil de realizat pe segmentele de membru ce au 2 oase (gamba si antebratul)

Hemostaza masurile de oprire a hemoragie 1 hemostaza provizorie A hemoragii arteriale GAROUL Este eficient daca hemoragia se opreste – de regula membrul subiacent se raceste si pulsul distal dispare, nu-si mai simte membrul. Timp de mentinere pana la relaxarea temporara a garoului = 20-25min! Timp de relaxare – 5 min! – pana la reincalzirea+sensibilitate prezenta in membru; Pe durata relaxarii se face presiune directa in plaga Timp maxim de mentinere a garoului – 1ora! Peste 1 ora, garoul va putea fi scos doar in spital – risc de moarte subita!

Hemostaza Efecte secundare – potential grave! GAROUL Garoul eficient = ischemie a membrului (lipsire de sange) Efecte secundare – potential grave! :Va fi folosit doar atunci cand compresiunea digitala arteriala nu este posibila si pansamrentul compresiv pe plaga esueaza (transport dificil+ personal salvator putin) Garoul -metoda folosita doar in hemoragia arteriala severa amenintatoare de viata

ŞOCUL Definiţii: Perfuzia organelor cu sange şi oxigenarea ţesuturilor sunt neadecvate Circulaţie neadaptată nevoilor tesuturilor

Sistemul circulator Sangele-5 litri/adult Inima-pompa Vasele de sange: Artere Vene

TIPURI DE ŞOC Prin pierdere de lichide Prin afectarea inimii Hemoragic: cel mai frecvent la pacienţii traumatizaţi Hipovolemic: prin deshidratare ;vărsături, diaree, etc. Prin afectarea inimii Cardiogen: IMA, contuzie miocardică Obstructiv” tromboembolism pulmonar, tamponadă cardiacă, pneumotorax sufocant Prin colaps vascular Neurogen Spinal Toxicoseptic Anafilactic

TIPURI DE ŞOC Prin colaps vascular patul vascular se dilata x4 Neurogen Spinal Toxicoseptic Anafilactic

SOCUL ANAFILACTIC Adrenalina 1/2 fiola i.m Tegumente calde acoperite pete rosii pruriginoase Dificultati de respiratie Buze limba unflata TAscade -puls rapid filiform Nu suporta in picioare Adrenalina 1/2 fiola i.m

TIPURI DE ŞOC Prin afectarea inimii Cardiogen: Obstructiv” IMA, INSUFICIENTE CARDIACA contuzie miocardică Obstructiv” tromboembolism pulmonar, tamponadă cardiacă, pneumotorax sufocant

SOC Cardiogen: Prin afectarea inimii evolutie rapida spre deces Pozitie de sezut Dispneic-agitat ,nu are aer;incarcat cu secretii-fierbe Tegumente reci cianotice transpirate; Tegumente marmorate(palide cu pete cianotice) Puls slab +/-absent periferic(TA scazuta) Agitat ulterior confuz intra in coma evolutie rapida spre deces Prim Ajutor:Evaluare ABC… Pozitia semisezanda cu picioarele lasate O2 pe mascaVenturi urgenta vitala 112 -echipaj ALS reevaluare continua

TIPURI DE ŞOC Prin pierdere de lichide Hemoragic: cel mai frecvent la pacienţii traumatizaţi-PIERDE SANGE Hipovolemic: prin deshidratare ;vărsături, diaree, etc.

MECANISMELE COMPENSATORII ALE ORGANISMULUI ÎN STARE DE ŞOC Creşterea debitului cardiac prin tahicardie Creste pulsul>100 Creşterea aportului de oxigen prin tahipnee Creste nr respiratii>30 Eliberarea hormoni vasoconstrictori creste forta pompa a inimii Vaşoconstricţie periferică Tegumente reci, umede, palide tensiune diastolică ridicată, diureză redusă

Soc compensat = TAsistolica se mentine~normala Şocul “compensat” este periculos şi de aceea trebuie tratat; copii pot prezenta timp îndelungat starea de şoc compensat pentru ca starea lor să se deterioreze brusc

Socul-semne generale clinice Semne generale de soc hemoragic: stare de lesin-nu suporta sa stea in picioare tegumente reci palide,umede transpiratii abundente reci puls mai mare de 100 pe min ,slab batut filiform -uneori pulsul periferic absent, ramane central(tensiune arteriala<70mmHg) semn de soc evident tahipnee respiratii fregvente peste 30 /min treptat pierdere de constiinta – somnolenta, agitatie, coma- superficiala

Socul-semne specifice tip Socul hemoragic:paloare extrema ,umed sta culcat Socul hipovolemic: tegumente ,buze uscate Socul anafilactic:tegumente rosii,umed Sta culcat Socul cardiogen:tegumente palide,vinete Sta in sezut,nu are aer

SOCUL HEMORAGIC SOCUL cel mai frecvent la pacienţii traumatizaţi CAUZA-PIERDEREA DE SANGE hemoragii externe-plagi hemoragice; hemoragii Interne Strivire muschi- leziuni organ parenchimatos-ficat,splina;vase mari hemoragii interne exteriorizate -hem. Digestiva;hem urinara;genitala fracturi osoase-bazin;femur;oasele fetei

PIERDERI OCULTE DE SÂNGE ÎN CAZUL FRACTURILOR (ml)

CELE PATRU STADII ALE ŞOCULUI HEMORAGIC: 0-750ml-sange 750-1500ml 1500-2000ml >2000ml

HEMORAGIA STADIUL I Pierdere: < 750 ml Simptome SNC: uşor anxios TA sistolică: normală TA diastolică: normală Respiraţii: 14 - 20 / min. Puls: < 100

HEMORAGIA STADIUL II Pierdere: 750 - 1500 ml Simptome SNC: moderat anxios TA sistolică: normală TA diastolică: crescută Respiraţii: 20 - 30 / min Puls: > 100

HEMORAGIA STADIUL III Pierdere: 1500 - 2000 ml Pierd. % volemie: 30 - 40 Simptome SNC: anxios, confuz TA sistolică: scăzută TA diastolică: scăzută Respiraţii: 30 - 40 / min Puls: > 120

HEMORAGIA STADIUL IV Pierdere: > 2000 ml Pierd. % volemie: > 40 % Simptome SNC: letargie, comă TA sistolică: prăbuşită TA diastolica: prăbuşită Respiraţii: > 40 / min. Puls: > 140 Tratament: lichide în jet, transfuzie, intervenţie chirurgicală

COMPARAŢIE ÎNTRE CELE PATRU STADII ALE ŞOCULUI HEMORAGIC

VARIAŢII ALE MANIFESTĂRILOR ÎN CELE PATRU STADII DE ŞOC: Progresiunea semnelor şi simptomelor prezentată în ultimele 4 diapozitive nu este întotdeauna concordantă cu gravitatea şocului Unii adulţi, în special cei tineri, în stadiile II sau III de şoc pot prezenta puls normal sau chiar bradicardie Copiii pot rămâne în faza de şoc “compensat” până aproape de stadiul preterminal IV

Solicitarea de Ajutor Medicalizat Avansat cat mai RAPID SOC-URGENTA VITALA -starea victimei se poate deteriora rapid Solicitarea de Ajutor Medicalizat Avansat cat mai RAPID 112

Pozitionare cu capul mai jos decat picioarele Conduita in teren Evaluare primara A;B;C;D;E– oprirea hemoragiilor exteriorizate Solicitarea de ajutor medicalizat avansat cat mai URGENT 112 Evaluare secundara – bilant lezional; Pozitionare cu capul mai jos decat picioarele Imobilizarea imediata a fracturilor cu potential hemoragic Pantalon de soc acolo unde este sau atele gonflabile Confort termic Hidratare(lichide) pe gura daca pacientul este constient –DOAR IN SOCUL PRIN DESHIDRATARE Transport in pozitie culcata si reevaluare continua

CONDUITA IN TEREN

Solicitarea echipaj ALS Incostient Puls>120/minut filiform,slab batut TAs<90mm Hg; disparitia puls periferic Tegumente palide reci transpirate Imposibilitatea controlului hemoragiei Indice soc: Puls/TA>1

PANTALONUL ANTIŞOC Se mai numeşte MAST (Military Anti-Shock Trousers) Probabil ineficient în cele mai multe traumatisme Unele studii indică chiar creşterea mortalităţii în cazul utilizării de rutină a MAST Poate împiedica examenul fizic şi plasarea liniilor IV femurale Este periculos dacă se desumflă prematur sau rapid Cele mai multe complicaţii se asociază cu distensia abdominală Aplicarea prelungită poate determina sindrom de compartiment

REZUMAT Începe tratamentul şocului în timpul evaluării primare Evaluează pierderea volemică iniţială Evaluează tipul de şoc Reevaluează frecvent răspunsul la tratament Şocul progresiv sau rebel la tratament poate necesita intervenţie chirurgicală de urgenţă

“IN SOC TIMPUL IROSIT PANA LA INSTITUIREA TRATAMENTULUI SPECIFIC NU POATE FI RECUPERAT DE NICI O TERAPIE”