TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I

Presentación del tema: "TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I"— Transcripción de la presentación:

1 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

2 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

3 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

4 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

5 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

6 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

7 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

8 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

9 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

10 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

11 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

12 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

13

14 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

15 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

16 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

17 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

18 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

19 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

20 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

21 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

22 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

23 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

24 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

25 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

26

27

28

29 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

30 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

31 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

32 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

33 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

34 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

35 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

36 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

37 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

38 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

39 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

40 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

41

42

43

44 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

45 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

46 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

47 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

48 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

49 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

50 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

51 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

52 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

53 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

54 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

55 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

56

57

58

59 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

60 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

61 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

62 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

63 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

64 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

65 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

66 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

67 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

68 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

69 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

70 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

71

72

73

74 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

75 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

76 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

77 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

78 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

79 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

80 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

81 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

82 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

83 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

84 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

85 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

86

87

88

89 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

90 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

91 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

92 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

93 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

94 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

95 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

96 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

97 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

98 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

99 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

100 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

101

102

103

104 TERAPIA PRIN JOC LA COPIII ABUZATI Partea I
Intocmit, MAXINEASA ( CAS. LEMNI) CRISTINA ANUL II, DIPCS

105 Atunci cand copiii sunt abuzati (fie ca e vorba de abuz emotional, fizic, sexual) ei nu mai simt ca lumea lor e un loc sigur. In timp ce unii sunt profund afectati de experientele lor, altii sunt totusi capabili sa coopereze si sa mearga mai departe. Terapia prin joc ofera acestor copiii posibilitatea de a lucra cu “problemele” lor. Multi dintre copii abuzati sunt incapabili sa-si verbalizeze sentimentele; altii nu isi doresc deoarece cred ca cei din jur nu sunt persoane de incredere.

106 Terapia prin joc ofera copiilor posibilitatea de a-si exprima emotii dureroase, sa-si rezolve dificultatile si sa urmeze procesul de dezvoltare normala. Evenimentele ce s-au petrecut in viata unui copil abuzat si care l-au luat prin surprindere il face sa aiba o nota de anxietate, teama, confuzie, suferinta. Datoria terapeutului e sa asigure o experienta corectiva care sa “repare”, sa se asigure ca orice intreaba copilul- este ascultat, valorizat, iar pentru orice intrebare sa primeasca raspuns.

107 Deasemenea terapeutul trebuie sa se asigure ca sentimentele copilului, relationate cu experienta neplacuta au fost exprimate, nu neaparat verbalizat - daca copilul poate sa priveasca/ sa se gandeasca la acest eveniment si sa-l lase in urma, sa-si reconstruiasca nivelul de functionare in care se afla inainte ca acel eveniment sa se petreaca si care a cauzat o intrerupere in procesul sau de dezvoltare.

108 Etape ale procesului de terapie prin joc : 1. Impactul abuzului 2
Etape ale procesului de terapie prin joc : 1.Impactul abuzului 2.Stabilirea unei relatii care sa conduca la crearea unui mediu propice procesului de vindecare. 3.Metode ale terapiei prin joc 1.Impactul abuzului- se pare ca un mare impact il are modul in care un copil gandeste despre el, daca are ce oferi celor dragi si bineinteles sentimentul ca nu valoreaza ca fiinta umana influenteaza modul in care ia deciziile, persevereaza sau nu ( stima de sine afectata).

109 Toti par a fi afectati de experientele lor de abuz din copilarie, de aici dificultati in a avea incredere in oameni, dificultati de a fi independent si bineinteles de a stabili relatii. In contextul relationarii deficitare pot sa apara si disfunctii sexuale, manifestari agresive si repetarea dinamicii experientei de abuz pe care au trait-o in copilarie. Nu ar fi neobisnuit pentru o persoana cu un istoric cu abuz fizic sa ajunga ca adult intr-o relatie in care violenta e parte din ea. Una dintre cele mai obsesive idei in cazul celor abuzati fizic in copilarie e ca “Cei care te iubesc, iti vor face rau”.Sunt multe arii unde persoanele abuzate prezinta dificultati:- uneori comportament autodistructiv, daca incep sa se priveasca ca pe oameni care merita sa fie abuzati si sa se autopedepseasca.

110 Avem comportamente ca:
-abuzul de substante (o parte din ei simt ca merita sa fie pedepsiti, cealalta parte vede acest consum ca pe o eliberare de durere, nu mai simt nimic). Nu exista doi copii abuzati care sa reactioneze in acelasi mod: unii isi exteriorizeaza dificultatile, iar cei din jur pot simti ca exista o problema altii isi interiorizeaza durerea si dezvolta aparent un comportament de adaptare- exceleaza la scoala, in sport. unii sunt mai rezistenti la stres si par sa se simta ok.

111 In ciuda faptului ca avem liste de simptome sub forma unui ghid pentru o face o evaluare in cazul unei persoane abuzate ar trebui sa evitam sa le utilizam in mod exclusiv ca un instrument de diagnosticare sau confirmare a unui abuz. Aceeasi lista de simptome poate indica alte surse de stres: divortul sau decesul unui parinte, familie alcoolica, probleme neurologice, violenta in familie, adhd.

112 2.Stabilirea unei relatii Procesul de stabilire a unei relatii cu copilul este unul interesant si provocator. Terapeutul trebuie sa fie foarte deschis si pregatit pentru fiinta umana pe care o va vedea. Trebuie sa acorde suficient spatiu, distanta sa emane siguranta, respect, astfel incat copilul sa inceapa sa se simta din ce in ce mai confortabil, dispus sa se deschida- nu doar partile interioare cu care el se simte confortabil ci si partile pe care el nu le agreeaza la el insusi.

113 directiva nondirectiva
Tipuri de apropiere: directiva nondirectiva Apropierea non-directiva- provine din teoria psihanalitica care sustine faptul ca un copil abuzat va impartasi la un moment dat experienta sa, iar ca terapeut trebuie sa ii acorzi timpul de care are nevoie. Apropierea directiva- trebuie sa ghidam, sa indrumam copiii sa aleaga anumite materiale de joc.

114 Terapia non-directiva
joaca este in sine un proces de vindecare: e un mod de a da copilului posibilitatea de a-si pune in scena sentimentele si problemele si de a invata despre sine in relatia cu terapeutul. ofera copilului posibilitarea de a-si directiona propria terapie si incurajeaza dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine prin verbalizarea jocului, a comportamentului la inceput pare mai putin eficienta si in unele cazuri se dovedeste a fi tratamentul ales pe toata durata terapiei cere foarte mult de la copil ; i se spune copilului: “tu detii controlul aici; poti alege cu ce vrei sa te joci, este un timp doar pentru tine, este construit doar pentru tine, pentru nevoile tale”.

115 Terapia directiva: terapeutul are principala responsabilitate in dirijarea procesului si provoaca copilul sa spuna ce il preocupa, sa-si schimbe unele ganduri, comportamente. Lucrul cu copiii abuzati necesita ca terapeutul sa fie empatic, atent deoarece copiii fluctueaza de la a fi stapan, la a evita sa infrunte situatii dureroase.

116

117

118