sangele
Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
SANGE Singurul tesut fluid din organism usor vascos, opac, rosu microscopic- contine Componenta celulara si lichidiana. Tesut conjunctiv – celulele= elemente figurate suspendate in fluid= plasma Nu contine colagen/fibre elastice- dar proteinele dizolvate devin vizibile FIBRINA- COAGULARE
sange Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013
Hematocrit Fractiunea procentuala din volumul sangvin reprezentata exclusiv de eritrocite Procentul volumului de eritrocite raportat la volumul total de sange obtinut in urma centrifugarii RECOLTARE SANGE!!!! Valori normale Barbati 47% ± 5%; femei 42% ± 5% Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013
Hematocrit Variatii fiziologice Sex Varsta Altitudine Locul recoltarii- capilare, capilare splenice Pozitia pacientului- Variatii patologice Scade- anemii Creste-poliglobulii
Caracteristici fizice ale sangelui Fluid lipicios, opac cu gust metalic Rosu- in functie de cantitatea de oxigen Densitate mai mare decat a apei pH intre 7.35- 7.45. 8% din greutatea corporala Volum mediu la adult- 5–6 L barbati fata de femei 4–5 L
Functiile sangelui TRANSPORT- respirator, nutritiv, excretor REGLARE- hormoni, temperatura, ph, mentinere volum plasmatic PROTECTIE- coagulare, imuna
VOLUM SANGVIN VOLEMIE 70 kg- APROXIMATIV 5.5 l. 45% VOLUM eritrocitar = 0.45 × 5.5 L = 2.5l volum plasma = 5.5 l – 2.5 l = 3.0 l 5% din sange- capilare- asigura aprovizionarea cu nutrienti, hormoni, indeparteaza produsii finali
Fox SR. Human Physiology 2011
VOLUM SANGVIN VOLEMIE Valori normale barbati 5-5.5 l femei 4.3-4.5 l 77 ml/kg 66 ml/kg 3100 ml/m²
Volum sangvin volemie 1. Sex 2. Varsta 3. Sarcina 4. Altitudine 5. Persoane antrenate 6. Post ingestie de lichide 1. clino-ortostatism 2. transpiratii abundente 3. Persoane obeze
Volum sangvin volemie Variatii patologice Poliglobulii hipertiroidism Anemii Hemoragii Starile de soc (vasodilatatie paralitica) mixedem
Volum sangvin volemie REPAUS o parte din masa sangvina a corpului stagneaza în teritorii venoase și capilarele din ficat, splina și țesutul subcutanat= volumul sangvin stagnant sau de rezerva, în cantitate de 2 litri. Restul de 3 litri îl reprezinta volumul circulant. Raportul dintre volumul circulant și volumul stagnant nu este fix, ci variaza în funcție de condițiile de existența. In cursul efortului fizic sau termoreglator are loc mobilizarea sîngelui de rezerva, crescînd volumul circulant.
Reglarea volemiei Reglarea- diferit pentru volumul plasmatic și pentru cel globular. I. Reglarea volumului plasmatic : - mecanisme reflexe 1. BAROCEPTOR 2.VOLORECEPTOR - mecanisme umorale
REFLEX BARORECEPTOR (1) BARORECEPTORI- crosa aortica si sinus carotidian (2) CENTRII VASOMOTORI SI CARDIACI din bulb (3) NERVII EFECTORI PARASIMPATIC SI SIMPATIC- cord si vase
REFLEX BARORECEPTOR RECEPTORII Sensibili la destindere Sunt activi in mod constant Initiaza Potentiale de Actiune in neuronii senzitivi CRESTEREA PA- creste frecventa Potentialelor de actiune REDUCEREA PA- determina reducerea frecventei Potentialelor de actiune
Fox SR. Human Physiology 2011
REFLEX BARORECEPTOR Nervii IX si X (IX)- transmit informatia trunchi cerebral centrul vasomotor-sistem nervos autonom- regleaza gradul de vasoconstructie/vasodilatatie, Centrul cardiac- regleaza frecventa cardiaca
REFLEX BARORECEPTOR CRESTE PA CRESTEREA PA- SCADEREA PA- determina cresterea activitatii sistemului SNS si diminuarea activitatii SNPS CRESTE Debit cardiac Vasoconstrictie arteriola aferenta- ↓filtrarea ↓ diureza CRESTE PA CRESTEREA PA- determina reducerea activitatii SNS si cresterea activitatii SNPS SCADEREA Debit cardiac vasodilatatie SCADE PA
Fox SR. Human Physiology 2011
Fox SR. Human Physiology 2011
Reglarea reflexa VOLORECEPTORI VOLORECEPTORI ATRII STIMUL- CRESTEREA VOL SANGVIN Nerv X- bulb-neuroni intercalari-HIPOTALAMUS- inhiba secretia de ADH RENAL tubi colectori si contort distal- PIEREDREA APEI PRIN URINA- CRESTE DIUREZA Scade tonusul simpatic- vasodilatatie periferica SCADE VOLUMUL SANGVIN
REGLAREA UMORALA 1. PROTEINELE PLASMATICE (6-8 g%) - presiunea coloidosmotica Reducerea valorilor proteinelor- scade P coloidosmotica – apa trece in tesuturi SCADE VOLUMUL SANGVIN EDEM
Fox SR. Human Physiology 2011
Fox SR. Human Physiology 2011
Reglarea umorala 2. HORMON Antidiuretic (ADH) VASOPRESINA SINTEZA- neuroni din hipotalamus- transportat pe cale axonica in HIPOFIZA POSTERIOARA – eliberat de la acest nivel ca raspuns la stimularea hipotalamica Cresterea presiunii osmotice- dezhidratare sau ingestie crescuta de sare STIMULAREA OSMORECEPTORILOR DIN HIPOTALAMUS- elibarare de ADH
Fox SR. Human Physiology 2011
Fox SR. Human Physiology 2011
Consum crescut de apa fara a fi asociat cu consum de sare? Reglarea umorala Consum crescut de apa fara a fi asociat cu consum de sare?
Reglarea umorala NU DETERMINA O CRESTERE PRELUNGITA A VOLUMULUI DE SANGE SI A PRESIUNII Apa intra in sange si creste volumul de sange pe moment DAR SANGELE ESTE DILUAT APA= diuretic —INHIBA ELIBERAREA DE ADH
Reglarea umorala 3. ALDOSTERON Aldosteron- MINERALOCORTICOID - tub contort distal si colector- reabs de NA si H2O NU DILUEAZA SANGELE!!!!
Fox SR. Human Physiology 2011
Reglarea umorala 4. Factorul natriuretic atrial (FNA) Cresterea volumului sangvin- creste intoarcerea venoasa- destinde atriile- stimulare a eliberarii de FNA
Widmaier EP, Raff H, Strang K Vander’s Human Physiology 2014
Reglarea volumului globular Gradul de hipoxie a tesuturilor HIPOXIA- STIMULEAZA ERITROPIOEZA HIPEROXIA- INHIBA ERITROPOIEZA
REACTIA SANGELUI pH definitie pH arterial 7.4 pH venos 7.35 ACIDOZA FIZIOLOGICA Variatii compatibile cu viata 7.1-7.8 pH intracelular acid!! Acumulare de cataboliti
Mentinerea constanta a PH PRODUSI AI METABOLISMULUI- eliberarea de ioni H Descompunerea proteinelor ce contin fosfor- acid fosforic Respiratia aneroba- glucoza acid lactic Metabolism lipidic- formarea de corpi cetonici Transport CO2 sub forma de HCO3
Mentinerea constanta a PH Sisteme tampon- intervin intr-o fractiune de secunda Acid slab si sarea lui cu o baza tare- se opune acizilor Baza slaba si sarea ei cu un acid tare- se opune bazelor Plasma eritrocite
Mentinerea constanta a PH H2 CO3/NaHCO3 Proteina acida/proteinat de baza NaH2Po4/Na2HPO4 HbH/Hemoglobinat de baza HHbO2/KHbO2 KH2PO4/K2HPO4
Mentinerea constanta a PH Mecanism respirator Rinichi Aparat digestiv Ficat Sistem circulator piele
Variatii Fiziologice - varsta - nastere fat pH redus - prematuri- acidoza - Parcursul zilei - Fazele digestiei - Effort fizic - altitudine
Variatii Patologice