BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ România octombrie 2004 Fundaţia pentru o Societate Deschisă BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ România octombrie 2004 THE GALLUP ORGANIZATION ROMANIA

Cuprins I. Opiniile românilor despre situaţia din România şi aşteptările lor 7 II. Migraţie 27 III. Scena politică 31 IV. Valori şi atitudini 47 V. Resurse materiale şi umane 51 VI. Comentarii 61 VII. Chestionarul cu rezultate 81

Barometrul de opinie publică - scurt istoric - Programul “Barometrul de Opinie Publică - BOP” a fost iniţiat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă în anul 1994 şi a ajuns în acest an la cea de-a 28-a ediţie.   Începând cu anul 1997 au fost adăugate diferite module pe teme specifice iar din 1998 întregul chestionar a fost axat pe o anumită temă (Resurse umane pentru reformă, Mod de viaţă şi structură socială, Integrarea Europeană, Instituţii şi reformă instituţională). Anumite întrebări au fost menţinute în toate chestionarele pentru a avea o privire dinamică asupra realităţii sociale. Selecţia finală a itemilor de chestionar şi forma lor este realizată de Juriul BOP. Schema de eşantionare folosită pentru selecţia persoanelor a fost standardizată începând cu anul 1995, fiind astfel posibilă compararea datelor de la diverse valuri de cercetare. Schema standard de eşantionare a fost realizată de prof. univ. dr. Dumitru Sandu. Culegerea datelor este operată de institute de sondare a opiniei publice din România, selecţia acestora fiind realizată în fiecare an de către Juriul BOP. Corectitudinea culegerii datelor este analizată de către alt institut de sondare, institut ales tot pe bază de licitaţie. O altă verificare a calităţii datelor este realizată de juriu prin compararea structurii eşantionului cu datele INS şi prin analiza consistenţei relaţiilor dintre date. Accesul la datele BOP este liber şi gratuit pentru toţi cei interesaţi. Bazele de date, caietele cu rezultate şi chestionarele pot fi consultate la adresa de internet www.osf.ro. Numărul de cercetări realizate în fiecare an a variat de la 4 (1994 - 1995 şi 1997) la 3 (1996) respectiv 2 (1998 - 2002). Până în anul 1997 chestionarul avea o durată medie de aplicare de 30 minute, iar volumul eşantionului era de aproximativ 1200 persoane. Începând cu anul 1998 s-au mărit atât volumul eşantionului (1800 – 2200 subiecţi) cât şi numărul de itemi culeşi (durata medie de aplicare a chestionarului fiind de 60 minute).

Barometrul de opinie publică octombrie 2004 La ediţia a 28-a a BOP, octombrie 2004, cercetarea a urmărit câteva direcţii principale de analiză: opiniile populaţiei despre situaţia curentă din România şi direcţia în care se îndreaptă ţara noastră migraţia, inclusiv migraţia forţei de muncă scena politică înainte de alegeri resursele materiale şi umane ale populaţiei Eşantionul folosit pentru culegerea datelor a inclus 1800 de persoane, schema de eşantionare fiind similară celor folosite anterior. Principalul motiv al menţinerii unui volum extins al eşantionului a fost acela de a obţine sub-eşantioane reprezentative (chiar dacă la un nivel mai scăzut de reprezentativitate comparativ cu eşantionul naţional) pe fiecare dintre cele 8 regiuni istorice ale ţării: Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana-Maramureş, Transilvania, Bucureşti. Se creează în acest fel o bază solidă pentru cercetări şi acţiuni sociale de tip regional. Culegerea şi introducerea datelor a fost realizate de The Gallup Organization Romania. Controlul culegerii datelor a fost coordonat de AB Research Group. Prelucrare statistică şi prezentare grafică a fost realizată de The Gallup Organization Romania. Juriul Barometrelor de Opinie Publică este format din profesori şi cercetători specialişti în ştiinţele sociale: Gabriel Bădescu, Mircea Comşa, Cristian Pîrvulescu, Dumitru Sandu, Manuela Stănculescu. Coordonator de Program: Ovidiu Voicu Contact: Tel. (40) -21 - 212 11 01, 212 11 02, 212 11 03, 212 11 04, 212 11 05 Fax. (40) - 21 - 212 10 32 E-mail: ovoicu@osf.ro

Metodologia cercetării Volumul eşantionului: 1800 persoane de 18 ani şi peste Tipul eşantionului: eşantion stratificat, probabilist, tri-stadial Criterii de stratificare: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediu rezidenţial (urban - rural), mărimea localităţilor urbane (4 tipuri), gradul de dezvoltare al localităţilor rurale (3 categorii). Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (146), a punctelor de eşantionare (secţii de votare, 182) şi a persoanelor. Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste electorale. Eşantionul menţine principiile de proiectare ale eşantioanelor BOP din anii anteriori (1995-2002): 1.1. stratificare în funcţie de aria culturala si tipul de localitate (18*7= 126 straturi teoretic posibile); 1.2. definirea a trei tipuri de unităţi de eşantionare: localităţi, secţii de votare, persoane adulte; 1.3. selecţie aleatoare în toate stadiile de eşantionare, 1.4. folosirea listelor electorale drept cadru de eşantionare în stadiul final. Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. Validare: eşantionul a fost validat pe baza datelor INS şi a recensământului populaţiei 1992 şi 2002. Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări). Interviurile s-au desfăşurat la domiciliile subiecţilor. Listele cu personalităţi politice au fost întocmite de juriu. În acest caiet datele sunt prezentate selectiv. Cei interesaţi de celelalte întrebări din chestionar sau de analize cu variabilele utilizate pot accesa baza de date la adresa Internet menţionată anterior. Unele întrebări au fost precedate de întrebări filtru, care au redus numărul de subiecţi chestionaţi. În prezentarea grafică din acest caiet astfel de întrebări au în partea din dreapta jos specificaţia “N=“, acest număr reprezentând baza de calcul Ancheta de teren: 27 septembrie - 15 octombrie 2004.

Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită? dinamica 1996-2004 Direcţia este greşită Direcţia este bună Nu ştiu, nu pot aprecia CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT Direcţia este… 28 52 45 25 22 10 16 12 37 36 38 33 44 41 …bună 50 35 26 43 34 64 66 69 48 57 55 53 47 46 …greşită 13 21 23 14 18 11 15 7 20 8 Nu ştiu, nu pot aprecia

Cum este viaţa dvs. în prezent comparativ cu cea de acum un an? dinamica 1996-2004 Aproximativ la fel Ceva mai proastă Mai bună Mult mai proastă Mult mai bună CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT Viaţa este acum... 2 1 Mult mai bună 14 12 13 16 11 8 6 10 7 19 17 15 23 21 Mai bună 43 35 39 31 38 33 30 37 41 40 45 44 Aproximativ la fel 32 34 26 27 36 28 Ceva mai proastă 9 24 5 Mult mai proastă

Cum credeţi că veţi trăi peste un an? dinamica 1996-2004 Aproximativ la fel Mai bine Mai prost Mult mai prost Mult mai bine CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT Peste una an veţi trăi... 6 4 3 1 2 Mult mai bine 35 38 36 34 33 23 22 13 26 32 25 28 31 Mai bine 19 20 24 27 Aproximativ la fel 15 17 16 21 18 Mai prost 5 9 8 10 11 Mult mai prost

Evoluţia bunăstării subiective Combinând experienţa din ultimul an a subiecţilor cu aşteptările lor pentru perioada de un an care urmează, putem să ne facem o imagine despre măsura în care ei percep vreo şansă de îmbunătăţire a vieţii lor. Îmbunătăţirea satisfacţiei de viaţă – persoanele care apreciază că viaţa lor nu era mai bună în urmă cu un an şi se aşteaptă la mai bine peste un an, precum şi cei cărora li s-a îmbunătăţit viaţa în anul care a trecut şi nu se aşteaptă la înrăutăţire în viitor. Subcategoria “îmbunătăţire continuă” o constituie cei care se aşteaptă ca îmbunătăţirea percepută în ultimul an să continue şi în viitor. Deteriorarea satisfacţiei de viaţă – persoanele care apreciază că au trăit mai bine acum un an şi nu se aşteaptă la o schimbare în bine, precum şi cei care deşi au perceput stabilitate în ultimul an, se aşteaptă la o viaţă mai proastă. Cei din subcategoria “deteriorare continuă” percep o deteriorare constantă a calităţii vieţii lor. Stabilitate – cei care nu au perceput vreo schimbare în ultimul an şi nici nu se aşteaptă la schimbare. Fluctuant+ (optimist) – cei cărora deşi li s-a întrăutăţit viaţa în ultimul an, se aşteaptă la o schimbare în bine; Fluctuant- (pesimist) – cei care deşi au perceput o îmbunătăţire, se aşteaptă la mai rău în viitor. Diferenţele faţă de 100% reprezintă NŞ/NR CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT 10 9 12 7 8 4 2 6 13 11 15 Îmbunătăţire continuă 19 18 14 17 20 16 Îmbunătăţire în ultimul an / la anul Stabilitate Deteriorare în ultimul an / la anul 21 24 28 25 30 35 22 Deteriorare continuă Fluctuant optimist

Cât de mulţumit(ă) sunteţi de... ? [cifrele reprezintă procente] Notă: *Procente calculate numai pentru segmentul persoanelor care au serviciu

Cât de mulţumit sunteţi în general de felul în care trăiţi? dinamica 1996-2004 Nu prea mulţumit Destul de mulţumit Deloc mulţumit Foarte mulţumit CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT Gradul de mulţumire 3 2 4 1 Foarte mulţumit 37 43 39 42 40 34 38 23 14 22 18 24 33 26 32 Destul de mulţumit 46 45 48 47 52 49 41 Nu prea mulţumit 11 16 15 17 12 28 25 Deloc mulţumit

Cât de des...? dinamica 1996-2004 mai 2003 oct 2003 mai 2004 oct 2004 Mai 2003 GALLUP CURS MMT Cât de des? 72 75 76 70 48 51 50 46 19 9 20 21 8 5 aproape zilnic 15 13 11 17 18 22 10 de câteva ori pe săptămână 3 2 6 14 12 de câteva ori pe lună 23 26 o dată pe lună sau mai rar 31 44 30 43 45 deloc Vă uitaţi la tv Ascultaţi radio Citiţi ziare Citiţi cărţi

În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri, cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică? [numai pentru mediul rural] Cât de des mergeţi la oraş pentru...? [% din cei ce locuiesc în mediu rural] (N = 996) N=805

Care sunt lucrurile de care vă temeţi cel mai mult în prezent? [listă]

Comparativ cu anul 2000, credeţi că în prezent... [cifrele reprezintă procente] În următorii 4 ani, credeţi că... [cifrele reprezintă procente]

2000 – 2004 – 2008: percepţia schimbărilor • aşteptări Combinând experienţa din ultimii patru ani a subiecţilor cu aşteptările lor pentru perioada de patru ani care urmează, putem să ne facem o imagine despre măsura în care ei percep vreo şansă de îmbunătăţire în cele trei domenii: economia ţării, economia localităţii unde trăiesc şi situaţia lor materială. Îmbunătăţire – procentul persoanelor care apreciază că situaţia din domeniul dat nu a fost mai bună în 2000 şi se aşteaptă la mai bine în următorii patru ani, precum şi cei care apreciază că situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii patru ani şi nu se aşteaptă la înrăutăţire în viitor. Subcategoria “îmbunătăţire continuă” o constituie cei care se aşteaptă ca îmbunătăţirea percepută faţă de 2000 să continue şi în următorii patru ani. Deteriorare – procentul persoanelor care apreciază că situaţia din domeniul dat a fost mai bună în 2000 şi nu se aşteaptă la o schimbare în bine în următorii patru ani, precum şi cei care, deşi nu au perceput o schimbare faţă de 2000, se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească până în 2008. Cei din subcategoria “deteriorare continuă” percep o deteriorare constantă a situaţiei (din 2004 faţă de 2000 şi a celei din 2008 faţă de acum). Stabilitate – cei care nu au perceput vreo schimbare faţă de 2000 şi nici nu se aşteaptă la schimbare până în 2008. Fluctuant+ (optimist) – cei care, deşi au perceput o deteriorare a situaţiei faţă de 2000, se aşteaptă la o schimbare în bine. Fluctuant– (pesimist) – cei care, deşi au perceput o îmbunătăţire faţă de 2000, se aşteaptă o situaţie mai defavorabilă în 2008. Diferenţele faţă de 100% reprezintă NŞ/NR

După părerea dvs., în prezent cine conduce România? [Întrebare deschisă] Şi cine credeţi că ar trebui să o conducă? [Întrebare deschisă] Respondentul menţionează... Guvernul (10%); Preşedintele (8%); Parlamentul (2%); alte menţiuni (1%) A. Năstase (8%); I. Iliescu în continuare (4%); C.V. Tudor (2%); Th. Stolojan (1%); Tr. Băsescu (1%); unul ca Vlad Ţepeş (1%) o persoană... competentă/inteligentă (8%); cinstită/serioasă (4%); tânără/tinerii (2%); care urmăreşte interesele populaţiei (2%); sufletistă/cu frica lui Dumnezeu (1%); un bun patriot (1%); alte menţiuni (1%) PSD/actuala putere (3%); Alianţa D.A./liberalii (2%); alţii decât actuala putere/opoziţia (1%); alte menţiuni (2%) poporul (2%); Statul român/românii (2%) ; aleşii poporului (2%); o democraţie reală (1%); politicienii (1%); alte menţiuni (2%)

În ultimii cinci ani aţi apelat la...? [Dacă a apelat la respectivele instituţii] Aţi dat în schimb altceva decât taxele legale (bani, cadouri, servicii)? [% din cei care au apelat la instituţia respectivă în ultimii 5 ani] N= 1325 N= 708 N= 327 N=299 N=272 N=174

Cine credeţi că este principalul responsabil în acest sens? După părerea dvs., în ultimii patru ani, corupţi corupţia... Cine credeţi că este principalul responsabil în acest sens? [Întrebare deschisă] [% din cei care spun că A CRESCUT corupţia] [% din cei care spun că A SCĂZUT corupţia] N=1122 N=105

Cât de mulţumit sunteţi de activitatea următoarelor instituţii în lupta împotriva corupţiei? [cifrele reprezintă procente]

Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000). Credeţi că protecţia socială (ajutor de şomaj, pensii, alocaţii pentru copii, etc.)...? ... Dar situaţia economică a ţării...?

Cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de activitatea Guvernului în următoarele domenii? dinamica 1996-2004 + mulţumit / foarte mulţumit – foarte nemulţumit / nemulţumit oct 1996 mar 1997 iun 1997 sep 1997 dec 1997 iun 1998 nov 1998 mai 1999 nov 1999 mai 2000 nov 2000 mai 2001 nov 2001 iun 2002 oct 2002 mai 2003 oct 2003 mai 2004 oct 2004 CURS MMT LUAS IMAS GALLUP Domeniul... - 29 34 25 21 43 36 39 47 44 41 50 + Ordine publică 64 57 72 75 56 49 53 45 48 – 35 33 32 20 30 42 38 Educaţie 59 65 55 69 70 46 54 51 15 11 22 19 28 Privatizare 68 78 79 61 66 60 63 52 10 13 12 18 17 24 Locuinţe 83 74 81 67 16 9 6 23 26 Nivel de trai 89 80 88 87 90 92 73 27 31 14 40 Sănătate 62 86 77 76 7 Agricultură 84 71 4 5 Industrie 8 Locuri de muncă 85 Reducerea corupţiei

Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează democraţia în România? Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează economia de piaţă în România?

Dar ce vă atrage cel mai mult? Ce vă îngrijorează cel mai mult cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană? [cifrele reprezintă procente] [Întrebare deschisă cu răspuns multiplu] Dar ce vă atrage cel mai mult? [cifrele reprezintă procente] [Întrebare deschisă cu răspuns multiplu]

Călătorii / lucru în străinătate după 1990 [cifrele reprezintă procente] În următoarele 12 luni, aveţi de gând să mergeţi într-o ţară străină pentru... [cifrele reprezintă procente]

În ultimele 12 luni aţi încercat să obţineţi un loc de muncă în străinătate? [Dacă da] La cine aţi apelat? [% din cei care intenţionează să lucreze în străinătate] N=97

Aveţi cunoştinţe în străinătate? [Dacă da] Dar aveţi în străinătate cunoştinţe, rude sau prieteni care...? [% din cei care au cunoştinţe în străinătate] N=673

Dvs. sau cineva din gospodăria dvs Dvs. sau cineva din gospodăria dvs., după 1989, a făcut / face mic comerţ într-o ţară apropiată? Dacă aţi avea posibilitatea să vă alegeţi ţara în care să trăiţi, aţi alege România?

Cât de interesat(ă) sunteţi de viaţa politică... ? Deloc Foarte puţin Puţin Mult Foarte mult NŞ/NR În ce măsură credeţi că oameni ca dvs. pot influenţa hotărârile importante care se iau... ? Deloc Foarte mică măsură Mică măsură Mare măsură Foarte mare măsură NŞ/NR

Dvs. în ce măsură cunoaşteţi vreun membru al actualului Parlament ales în judeţul dvs./în Bucureşti?

Cât de des discutaţi despre cum merg lucrurile în ţară cu... ? Dvs. căutaţi să vă convingeţi prietenii, rudele sau colegii să împărtăşească aceeaşi opinie sau idee în care credeţi?

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu care din următoarele partide sau alianţe politice aţi vota? [Întrebare cu variante de răspuns pe listă] DE PE LISTĂ Nu m-am hotărât = 24% Nu votez = 5% NR = 3% [% din total eşantion] N=1230 După părerea dvs., cine credeţi că ar fi persoana cea mai potrivită pentru funcţia de prim-ministru al României? [Întrebare deschisă]

Unii oameni spun că partidele politice sunt necesare pentru funcţionarea sistemului politic, iar alţii spun că partidele politice nu sunt necesare. Dvs. ce părere aveţi?

Dar cea mai puţină încredere? Dintre partidele şi alianţele politice din România de astăzi, în care aveţi cea mai mare încredere? [Întrebare deschisă] Dar cea mai puţină încredere? [Întrebare deschisă]

Dintre partidele şi alianţele politice din România, care credeţi că reprezintă cel mai bine interesele... ? [Întrebare deschisă]

Există partide despre care credeţi că vă reprezintă interesele? [Dacă da] Care sunt acestea? [% din cei care spun că există partide care le reprezintă interesele] [Întrebare deschisă] N=613

Dacă ar câştiga alegerile, care dintre partidele şi alianţele din România credeţi că ar avea cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte ... ? [Întrebare deschisă]

În general, câte dintre promisiunile făcute credeţi că va respecta …? [cifrele reprezintă procente] Niciuna Foarte puţine Puţine Multe Foarte multe Toate NŞ/NR Câţi dintre politicienii din … credeţi că sunt corupţi? [cifrele reprezintă procente] Toţi Foarte mulţi Mulţi Puţini Foarte puţini Nici unul NŞ/NR

În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... [cifrele reprezintă procente] Deloc de acord Nu prea sunt de acord Mai degrabă de acord Total de acord NŞ/NR Partidele sunt interesate în mai mare măsură de rezultatul electoral decât de problemele oamenilor Indiferent cine va câştiga alegerile până la urmă lucrurile vor merge la fel în următorii patru ani În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... [cifrele reprezintă procente] Deloc de acord Nu prea sunt de acord Mai degrabă de acord Total de acord NŞ/NR Moralitatea politicienilor este foarte scăzută. Salariile parlamentarilor sunt prea mari. Parlamentarii urmăresc interesele cetăţenilor care i-au votat.

Dar cea mai puţină încredere? Dintre personalităţile politice din România de astăzi, în care aveţi cea mai mare încredere? [Întrebare deschisă] [cifrele reprezintă procente] Dar cea mai puţină încredere? [Întrebare deschisă] [cifrele reprezintă procente]

Dar dintre următoarele personalităţi, câtă încredere aveţi în...? dinamica 1996-2004 CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT 55 37 27 34 24 28 31 38 41 48 43 44 + Ion Iliescu 50 64 60 66 58 56 52 46 47 49 54 53 - 30 19 25 20 21 22 33 40 Adrian Năstase 62 57 59 42 23 17 18 36 39 29 Traian Băsescu 65 45 Theodor Stolojan 51 26 15 16 C.V. Tudor 67 75 73 71 72 11 8 10 7 6 5 12 Markó Béla 74 76 77 Dan Voiculescu Încredere: + multă / foarte multă – deloc / foarte puţină / puţină

Ordonarea atributelor Care sunt atributele pe care dvs. consideraţi că ar trebui să le aibă preşedintele României? Ordonarea atributelor Media* rangurilor *calculată pe o scală de la 1 la 13 unde 1 înseamnă cel mai important iar 13 cel mai puţin important

Câtă încredere aveţi dvs. în...? dinamica 1996-2004 Încredere... + multă / foarte multă – deloc / foarte puţină / puţină oct 1996 mar 1997 iun 1997 sep 1997 dec 1997 iun 1998 nov 1998 mai 1999 nov 1999 mai 2000 nov 2000 mai 2001 nov 2001 iun 2002 oct 2002 mai 2003 oct 2003 mai 2004 oct 2004 CURS MMT LUAS IMAS GALLUP GALLUP MMT Instituţia... 83 85 86 76 88 89 + Biserică 8 12 13 21 14 11 16 - 80 84 78 69 74 75 66 73 67 72 77 65 63 68 Armată 18 27 22 23 29 24 20 19 32 28 62 60 61 55 Mass-media 34 35 33 37 30 56 40 38 50 54 46 48 43 47 41 Preşedinţie 57 53 49 51 44 42 45 Primăria localităţii 52 58 Poliţie 25 17 Bănci 59 64 71 70 26 36 Guvern 39 Justiţie ONG-uri 10 9 Parlament 81 15 Sindicate

În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... Deloc de acord Nu prea sunt de acord Mai degrabă de acord Total de acord NŞ/NR Copiii sunt cea mai mare realizare a unui om. Fără şcoală / educaţie nu poţi realiza nimic în viaţă. A fi realizat în viaţă înseamnă a avea mulţi bani. Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?

Credeţi că statul trebuie să intervină în activitatea presei? Dar credeţi că statul trebuie să intervină în activitatea partidelor politice?

Aveţi relaţii / cunoştinţe pe care vă puteţi baza... [cifrele reprezintă procente]

Consideraţi normal ca...?

Ce venit lunar ar fi necesar familiei dumneavoastră pentru un trai decent? Şi care ar fi venitul minim sub care familia dumneavoastră nu ar putea supravieţui?

În luna trecută (septembrie), suma totală de bani obţinută de către toţi membrii gospodăriei dvs. (incluzând salarii, dividende, chirii, vânzări etc.) a fost cam de... Cam câţi bani s-au cheltuit in total, în luna trecută în gospodăria dvs.?

Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră? dinamica 1996-2004 Ajung numai pentru strictul necesar Nu ajung nici pentru strictul necesar Ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem bunuri mai scumpe Reuşim să cumpărăm şi bunuri mai scumpe, cu restrângeri în alte domenii Avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva CURS LUAS MMT IMAS GALLUP GALLUP MMT Veniturile familiei… 1 2 Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva 6 7 8 3 4 5 Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 22 21 23 18 15 17 16 14 19 Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe 40 41 43 37 39 42 38 34 Ne ajung numai pentru strictul necesar 31 32 28 36 44 45 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

Există cineva în familia dumneavoastră care este asociat(ă) sau are în proprietate o întreprindere particulară sau o afacere? În următorul an aveţi intenţia să porniţi o afacere proprie?

După obţinerea ultimei diplome şcolare aţi mai urmat şi alte cursuri de specializare? [Răspuns multiplu]

În afară de limba dvs. maternă, ce alte limbi cunoaşteţi suficient de bine să luaţi parte la o conversaţie? [Întrebare deschisă] Număr de limbi străine vorbite [calculat pe baza răspunsului multiplu la întrebarea de mai sus] [% din total eşantion]

[Dacă vorbeşte o limbă străină] Limba străină cea mai bine stăpânită o vorbiţi... [% din cei care vorbesc cel puţin o altă limbă în afara limbii materne] N=591 [% din total eşantion]

În următoarele 12 luni intenţionaţi să începeţi studiul unei limbi străine?

Ştiţi să folosiţi computerul? [Dacă ştie să folosească computerul] Ce notă, de la 1 la 10, v-aţi da în ce priveşte lucrul cu calculatorul? [% din cei care ştiu să folosească computerul] % Media notelor: Urban = 6.2 Rural = 5.5 Total = 6.1 N=472

În următoarele 12 luni, intenţionaţi să urmaţi un curs pentru a învăţa să lucraţi mai bine pe calculator? [cifrele reprezintă procente]

Comentarii Mircea Comşa Încotro ne îndreptăm 63 Dumitru Sandu Votul între fidelitate politică şi cultură comunitară 69 Cosima Rughiniş Plăţile informale şi percepţia corupţiei în sistemul medical din România 77

Încotro ne îndreptăm Direcţia acum. De ce spun oamenii că direcţia este bună / greşită? Pe parcursul ultimului ciclu electoral aprecierile populaţiei cu privire la direcţia în care se îndreaptă lucrurile au fost relativ constante, aproximativ jumătate dintre români considerând că ne îndreptăm într-o direcţie greşită şi cam o treime că direcţia este bună. Surprinzător, în 2004 percepţia populaţiei s-a schimbat, ponderea celor care apreciază că direcţia este bună ajungând aproape să o egaleze pe a celor care spun că direcţia este greşită. Pentru aceeaşi perioadă se constată şi o scădere a ponderii celor care nu pot evalua direcţia în care merg lucrurile ceea ce sugerează ideea unei cristalizări a evaluărilor populaţiei în acest an electoral. Ce se înţelege în fapt prin direcţia în care merg lucrurile? Atunci când se referă la direcţia în care merg lucrurile oamenii fac de fapt o evaluare difuză a realităţii, au în vedere aspecte situate la nivele diferite: naţional (activitatea Guvernului, încrederea în instituţii şi oameni politici, cei de la putere în principal, nivelul corupţiei), local (activitatea instituţiilor locale, calitatea mediului social local) şi personal (mulţumirea faţă de bani, starea de sănătate, situaţia familiei, gradul de informare, optimismul, etc.). Mulţumirea cu privire la aceste aspecte este responsabilă în mare parte de aprecierea direcţiei ca fiind greşită sau bună. Nu toate nivelele au aceeaşi influenţă asupra aprecierii direcţiei (similar pentru aspectele de la un anumit nivel). Datele arată faptul că aprecierea direcţiei este determinată în primul rând de variabile situate la nivel individual (cele mai importante sunt satisfacţia faţă de viaţa actuală şi evoluţia ei în ultimul an). Pe locul doi se situează aprecierile cu privire la situaţia politică (în principal încrederea în primul-ministru, Guvern şi evaluarea activităţii acestuia) şi abia apoi vin evaluările cu privire la localitate. Cine sunt cei care spun că direcţia este bună? Cel mai adesea cei care consideră că le merge bine în prezent (sunt mulţumiţi de bani şi sănătate), cărora le merge mai bine decât anul trecut, cei care sunt mai în vârstă (au expectanţe mai mici în general), mai educaţi, se consideră mai informaţi, au încredere în ceilalţi, au încredere în principalele instituţii ale statului, în primul-ministru şi sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului. Apreciază că direcţia este greşită cei cărora nu le merge bine, le merge mai prost în prezent decât anul trecut, sunt mai tineri, nu au încredere în ceilalţi, nu au încredere în principalele instituţii ale statului, în primul-ministru şi nu sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului. Direcţie bună, direcţie greşită: 1996-1999 şi 2000-2003. De la o Guvernare la alta se reiau ciclurile de încredere - neîncredere respectiv speranţă - dezamăgire, fiecare ciclu din cele de până acum pornind însă de la un nivel mai scăzut de încredere şi speranţă. Interesant este ceea ce se întâmplă după preluarea guvernării, şi anume modul în care noua guvernare reuşeşte să preîntâmpine erodarea încrederii populaţiei prin acţiunile şi măsurile luate. Ce arată datele cu privire la aprecierea direcţiei în care se îndreaptă ţara în cele două perioade (1996-2000 şi 2000-2004)? Punctele de plecare în cazul alegerilor din 1996 şi 2000 au fost diferite. În noiembrie 1996 (înainte de alegeri), 28% din populaţie considera că direcţia este bună iar în noiembrie 2000 (tot înainte de alegeri) doar 12% mai considera că direcţia este bună. De asemenea, diferenţa dintre aprecierea că direcţia este bună respectiv greşită pentru cele două momente de timp este foarte mare: -22 în 1996 comparativ cu -54 în 2000. Fiecare început (ciclu electoral) este asociat cu noi speranţe, cu investiţii de încredere. Nivelul acestui dar de încredere a fost aproximativ acelaşi în cazul ambelor mandate. Astfel, la 6 luni după alegerile din 1996, ponderea celor care apreciază că direcţia este bună era cu 24 de puncte procentuale mai mare (a crescut de la 28% la 52%), iar în cazul alegerilor din 2000 cu 25 de puncte (creştere de la 12% la 37%). Ce se întâmplă însă după un an? În cazul alegerilor din 1996 constatăm o scădere a ponderii celor care apreciază că direcţia este bună în timp ce pentru alegerile din 2000 aprecierea este constantă comparativ cu 6 luni în urmă. Concluzia care rezultă este aceea că erodarea investiţiei de încredere a început în 1996 după primele 6 luni de guvernare în timp ce în 2000, la un an de la începutul guvernării, investiţia se păstrează. Dacă analizăm datele pentru acelaşi indicator dar de această dată avem în vedere aprecierea „direcţia este greşită” concluzia este aproape aceeaşi. Care este însă situaţia după un an şi jumătate de la preluarea puterii? Pentru 1996 observăm o continuare a tendinţei de evaluare negativă a direcţiei în care se îndreaptă ţara în timp ce după 2000 situaţia rămâne relativ constantă (ponderea celor care apreciază că direcţia este bună este constantă iar a celor care spun că este greşită creşte). Altfel spus, după un an şi jumătate de guvernare în 1996, se revine la situaţia dinainte de preluarea puterii (se pierde tot darul de încredere acordat de populaţie) în timp ce în 2000 puterea pare a reuşi ceva mai bine să păstreze încrederea populaţiei (ponderea celor care apreciază că direcţia este bună se menţine în prezent la nivelul lui 2000 dar comparativ cu începutul guvernării creşte ponderea celor care apreciază că direcţia este greşită).

După doi ani de guvernare, în 1996 direcţia este apreciată tot mai negativ iar în 2000 se menţine la nivelul de start. După doi ani şi jumătate, în ambele situaţii, evaluarea direcţiei se menţine la cote similare cu 6 luni în urmă. După trei ani de guvernare, în cazul guvernării actuale evaluarea direcţiei se menţine la nivelul de acum 6 luni în timp ce în cazul guvernării trecute scăderea ponderii celor care apreciază direcţia ca bună este dramatică. După trei ani şi jumătate de guvernare, ponderile evaluărilor negative ale direcţiei se menţin, evaluările pozitive crescând în cazul ambelor guvernări. După patru ani de guvernare, ponderile evaluărilor negative ale direcţiei se menţin, evaluările pozitive scăzând uşor în cazul ambelor guvernări. Ca o măsură sintetică a aprecierii direcţiei putem folosi raportul dintre ponderea celor care consideră că direcţia este bună respectiv greşită. O valoare sub-unitară a acestui raport ne arată că ponderea celor care consideră că direcţia este greşită este mai mare decât a celor care spun că este bună iar o valoare supra-unitară semnifică situaţia inversă. Graficul de mai jos ne arată acelaşi lucru descoperit anterior: situaţia de start este în favoarea guvernării CDR; darul de încredere în valoare absolută este acelaşi pentru guvernarea CDR şi PSD; în cazul guvernării CDR darul se erodează rapid iar în cazul guvernării PSD se reuşeşte menţinerea lui. După patru ani de guvernare CDR evaluarea direcţiei este mult mai negativă comparativ cu începutul mandatului iar după patru ani de guvernare PSD ponderea evaluărilor pozitive raportat la cele negative creşte (chiar dacă evaluările negative au în continuare o pondere puţin mai mare). În ultimul an al fiecărei guvernări asistăm la o stabilizare a evaluărilor populaţiei: preponderent negative în cazul guvernării CDR respectiv divizate în cazul guvernării PSD.

Ce anume a determinat această evoluţie diferită a evaluărilor Ce anume a determinat această evoluţie diferită a evaluărilor? Sunt posibile cel puţin următoarele ipoteze, fiind posibil ca starea reală de fapt să fie consistentă cu fiecare dintre acestea (testarea acestora depăşeşte cadrul acestei prezentări): Populaţia are atitudini diferite în prezent comparativ cu 1996. Este posibil, de exemplu, ca percepţia situaţiei (a ţării sau personale) să fie influenţată de faptul că cele două partide asociate cu guvernarea (CDR respectiv PSD) sunt privite diferit, sunt simpatizate diferit, au avut / au un bazin electoral diferit ca mărime şi structură. O altă posibilitate ar fi reducerea nivelului aşteptărilor populaţiei ca urmare a procesului de învăţare socială („Am mai văzut noi după alegerile din 1996 că nu s-au schimbat lucrurile deşi ne-am aşteptat să se schimbe în bine, deci probabil că nici acum nu trebuie să ne aşteptăm.”). Imaginea creată de puterea actuală. O idee des menţionată de o parte a mediei se referă la „cosmetizarea” imaginii cu privire la situaţia din ţară. Conform acestei ipoteze există o situaţie reală şi una creată, „cosmetizată”, doar cea din urmă fiind prezentată oamenilor. Această ipoteză este susţinută parţial de analizele conţinuturilor mediatice realizate de unele instituţii. Schimbarea realităţii, a datelor obiective. Este posibil ca evaluările mai pozitive ale populaţiei să fie determinate de schimbarea realităţii sau altfel spus, oamenii percep puterea ca realizând ceva concret. Spre deosebire de ciclul electoral anterior în cazul celui actual evoluţia societăţii este marcată la intervale de aproximativ 6 luni de câte un moment de discontinuitate pozitivă (evaluat pozitiv de populaţie) care duce la menţinerea evaluărilor la aceleaşi nivele ca la începutul guvernării. Constatând aceste realizări (eliminarea vizelor, integrarea în NATO, anticiparea integrării în UE, raportul de ţară, finalizarea acordului cu FMI, măsurile legate privatizare şi combatere a corupţiei) precum şi influenţa lor pozitivă asupra traiului / ţării populaţia găseşte sprijin pentru evaluări de tip pozitiv . Responsabile de menţinerea stării de mulţumire la aceleaşi cote sunt în principal obţinerea circulaţiei libere în UE, integrarea în NATO şi măsurile de protecţie socială. Starea de spirit a populaţiei acum. Ponderea populaţiei care declară că este mulţumită de felul în care trăieşte în prezent (39%) este mai mică decât a celei care se consideră nemulţumită (59%) . Aşteptările relativ la traiul din anul următor sunt împărţite, oamenii anticipând aproape în aceeaşi pondere o situaţie mai bună (32%), sau menţinerea celei actuale (32%) şi mai puţin înrăutăţirea situaţiei (21%). O pondere destul de ridicată (15%) trăiesc sub semnul incertitudinii în ceea ce priveşte viitorul. Cea mai mare parte a românilor consideră că trăiesc aproximativ la fel comparativ cu anul trecut (43%) sau mai rău (34%). Există însă şi indivizi care consideră că trăiesc mai bine (22%). Care au fost schimbările care au dus la îmbunătăţirea respectiv înrăutăţirea situaţiei în ultimul an? Principalele cauze care au dus la o schimbare în bine vizează creşterea veniturilor şi găsirea unui loc de muncă. Cauzele care au dus la înrăutăţirea situaţiei sunt salariile / pensiile mici, preţurile mari, şomajul şi boala. Starea de spirit a populaţiei: 1996-2000 şi 2000-2004. Pentru a caracteriza starea generală de spirit a populaţie vom folosi trei indicatori: „cât de mulţumiţi sunt oamenii de cum trăiesc în prezent”, „cum trăiesc acum comparativ cu anul trecut” şi „cum cred că vor trăi anul viitor comparativ cu situaţia din prezent”. Pentru a uşura interpretarea datelor vom folosi doar aprecierile negative (ponderea celor care nu sunt deloc mulţumiţi de cum trăiesc, ponderea celor care consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu acum un an şi ponderea celor care consideră că vor trăi mult mai prost sau mai prost peste un an).

Ce spun datele? Situaţia din 1996 se prezintă astfel: după 6 luni de guvernare, ponderea celor care se declară deloc mulţumiţi este aceeaşi (sau scade foarte puţin - 3 puncte), a celor care consideră că trăiesc mult mai prost decât anul trecut creşte cu 5 puncte iar a celor care cred că vor trăi mai prost creşte cu 6 puncte. Pe total, după primul an de guvernare, în 1997 aprecierile erau mai negative sau la acelaşi nivel comparativ cu începutul guvernării. În 2000, cei trei indicatori înregistrează o evoluţie diferită. După 6 luni de guvernare, ponderea celor care nu sunt deloc mulţumiţi de felul în care trăiesc scade, ponderea celor care consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu un an în urmă scade de asemenea, iar pesimismul cu privire la viitor rămâne la acelaşi nivel. Dacă avem în vedere evoluţia comparată a celor trei indicatori pe perioada primelor 18 luni ale celor două guvernări observăm că situaţiile tind să se apropie ca tendinţă (creşte ponderea celor nemulţumiţi de cum trăiesc, a celor care apreciază că trăiesc mai prost în prezent comparativ cu anul trecut şi a pesimiştilor). Există însă şi câteva diferenţe notabile: în 2000 starea de spirit a populaţie era mult mai proastă decât în 1996; plusul de speranţă a fost mai mare în 2000; degradarea stării de spirit a populaţiei este puţin mai lentă în perioada actualului guvern. Ceea ce se întâmplă însă în ultimele 6 luni ale primilor doi ani de guvernare pentru cele două perioade (1996 şi 2000) este însă diferit, constatându-se o creştere a optimismului şi mulţumirii declarate de populaţie. După 2 ani şi jumătate de guvernare, în ambele situaţii se constată o înrăutăţire a situaţiei, cele două imagini tinzând să se apropie. Evoluţia negativă se observă în special în cazul indicatorului „mulţumirea faţă de viaţa din prezent” (creşte ponderea celor deloc nemulţumiţi deşi în cazul raportării la alegeri 2000 situaţia din prezent este uşor mai pozitivă). După trei ani de guvernare diferenţele înregistrate în cazul celor două guvernări sunt oarecum surprinzător diferite. Deşi ne-am fi aşteptat la o continuare a trendului descendent al evaluărilor în ambele situaţii acest lucru nu se întâmplă decât în cazul guvernării CDR. După trei ani şi jumătate se constată o evoluţie uşor pozitivă a tuturor indicatorilor analizaţi în cazul ambelor guvernări (scade ponderea celor nemulţumiţi de felul în care trăiesc, scade ponderea celor care consideră că trăiesc mai prost decât anul trecut, scade ponderea celor care cred că vor trăi mai prost anul viitor). Creşterea uşoară a optimismului populaţiei poate fi pusă în ambele cazuri pe seama măsurilor de protecţie luate de obicei de guverne în preajma alegerile dar şi pe speranţa unui nou început mai bun dat de proximitatea alegerilor, acest sentiment contaminând evaluările populaţiei. În ultimele 6 luni de mandat constatăm că evaluările negative cresc în cazul guvernării CDR (cu excepţia pesimismului), respectiv se menţin la aceleaşi cote în cazul guvernării PSD.

Crede că anul viitor va trăi … O tipologie a românilor după aprecierea modului în care trăiesc / au trăit / vor trăi Crede că anul viitor va trăi … Mai prost La fel Mai bine Consideră că trăieşte ... comparativ cu anul trecut Mulţumirea faţă de cum trăieşte în prezent Deloc mulţumit 8A 1 3 2 Nu prea mulţumit 7B 5 13C 4 6D Mulţumit 9 8 12E Mulţumiţi şi nemulţumiţi. Cine şi de ce? Dincolo de ceea ce se întâmplă în realitate (situaţia obiectivă are o influenţă hotărâtoare asupra aprecierilor oamenilor dar nu totală), contează în mare măsură şi ceea ce simt, speră oamenii, percepţia lor subiectivă asupra realităţii. Aprecierile oamenilor cu privire la cum trăiesc în prezent comparativ cu anul trecut, cum trăiesc în prezent şi cum speră să trăiască în viitor ne oferă un tablou interesant. În tabelul de mai sus am prezentat o tipologie a românilor rezultată prin intersecţia aprecierilor obiectiv-subiective cu privire la traiul acum faţă de anul trecut, traiul din prezent şi speranţele cu privire la modul în care vor trăi în viitor. Tipul A (8%) este cel mai nemulţumit. Indivizii care formează acest tip consideră că în prezent trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, sunt total nemulţumiţi de traiul din prezent şi cred că anul viitor vor trăi şi mai prost. Tipul B (7%) diferă de tipul A doar prin faptul că aprecierile cu privire la traiul din prezent sunt mai puţin negative. Tipul C (13%) consideră că trăieşte la fel ca anul trecut, că nimic nu se va schimba într-un an şi apreciază că nu este prea mulţumit de traiul din prezent. Tipul D (6%) este compus din cei care apreciază că trăiesc la fel comparativ cu anul trecut, nu prea sunt mulţumiţi de cum trăiesc dar cred că vor trăi mai bine anul viitor. Tipul E (12%, cei mai mulţumiţi) trăieşte mai bine comparativ cu anul trecut, crede că va trăi mai bine anul viitor şi este mulţumit de cum trăieşte în prezent. Comparativ cu acum 6 luni ponderea tipurilor dominante nu s-a schimbat semnificativ. Cine sunt însă cei care compun cu precădere fiecare tip? Tabelul de mai jos prezintă comparativ caracteristicile tipurilor după câteva variabile. Tipul A este compus din oameni cu resurse mici (vârstnici, educaţie scăzută, venituri mici, mai bolnavi, fără relaţii, mai puţin informaţi), cu încredere scăzută în oameni, nemulţumiţi de puterea actuală (încredere mai mică în Guvern, primul-ministru, nemulţumire faţă de activitatea Guvernului), nemulţumiţi într-o măsură mai mare de modul în care funcţionează democraţia şi economia de piaţă. La cealaltă extremă se situează indivizii din tipul E, caracterizaţi prin resurse ridicate (mai tineri, mai educaţi, cu venituri mai mari, stare de sănătate bună, cu relaţii, bine informaţi), cu încredere ridicată în oameni, cu încredere în puterea politică actuală (încredere în Guvern, primul-ministru, mulţumire faţă de activitatea Guvernului), mai mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia şi economia de piaţă. Celelalte tipuri se situează pe majoritatea dimensiunilor analizate pe o poziţie intermediară între tipurile A şi E. Concluzii În continuare evaluările populaţiei sunt într-o măsură mai mare negative (o pondere mai mare a oamenilor consideră că direcţia este greşită, declară că sunt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, că trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut), gradul de pozitivitate / negativitate ale evaluărilor rămânând relativ la acelaşi nivel cu acum 6 luni (ponderea celor care nu sunt mulţumiţi de modul în care trăiesc este ceva mai mică comparativ cu situaţia de acum 6 luni). Înainte de alegerile generale din 2000, comparativ cu 1996, situaţia percepută de populaţie este mult mai negativă (direcţia este greşită, nemulţumire faţă de cum se trăieşte, trai mai prost comparativ cu anul trecut, pesimism în ceea ce priveşte traiul de anul viitor). Darul de încredere acordat de populaţie este identic pentru cele două guvernări. După un patru ani de la preluarea guvernării, erodarea imaginii puterii este accentuată în cazul guvernării CDR (se pierde tot darul de încredere acordat de populaţie în 1996), respectiv nulă sau chiar uşor pozitivă (oscilează la intervale de aproximativ 6 luni, asociate cel mai adesea cu evenimente social-politice pozitive sau percepute de populaţie ca atare şi intens mediatizate) în cazul guvernării PSD (concluzia este susţinută de toţi cei patru indicatori analizaţi: direcţia în care merg lucrurile în ţară, satisfacţia faţă de modul de trai, traiul comparativ cu anul trecut, pesimismul în ceea ce priveşte traiul de anul viitor).

Principalele tipuri de români şi câteva din caracteristicile lor Variabila Tipul A (10%) Tipul B Tipul C (11%) Tipul D (5%) Tipul E (9%) vârsta (valoare medie) 55 51 50 46 42 număr de ani de şcoală (valoare medie) 8,1 9,1 9,5 10,2 11,5 venit net în ultima lună (valoare medie, mil. lei) 1,8 3,1 2,8 3,0 4,5 mulţumit de starea de sănătate (%) 20 35 41 57 74 mulţumit de banii pe care îi are (%) 1 4 9 13 63 număr mediu de relaţii personale (max. 9) 0,3 0,7 1,0 2,0 lectură zilnică de ziare (%) 11 14 17 23 31 mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia (%) 10 12 24 36 mulţumiţi de modul în care funcţionează economia de piaţă (%) 3 6 18 33 cred că se poate avea încredere în cei mai mulţi oameni (%) 19 28 21 34 încredere mare sau foarte mare în Guvern (%) 16 37 40 încredere mare sau foarte mare în A. Năstase (%) 30 43 încredere mare sau foarte mare în T. Băsescu (%) 38 32 48 încredere mare sau foarte mare în T. Stolojan (%) 39 45 încredere mare sau foarte mare în C. V. Tudor (%) 22 mulţumirea faţă de activitatea Guvernului (valoare medie) -62 -37 -6 În primele 6 luni de guvernare, situaţia / evoluţiile indicatorilor investigaţi este similară în cazul celor două guvernări. După un an de guvernare se înregistrează o evoluţie diferenţiată a indicatorilor menţionaţi. Pentru perioada 1996-1997 constatăm o dinamică negativă sau nulă a evaluărilor iar pentru perioada 2000-2001 o dinamică pozitivă sau nulă. După un an şi jumătate de guvernare se constată o evoluţie negativă a aprecierilor în ambele situaţii cu precizarea că aprecierile sunt mai negative în cazul guvernării anterioare comparativ cu cea din prezent. După doi ani de guvernare aprecierile populaţiei se stabilizează în cazul perioadei 1996-1998 şi devin mai pozitive (satisfacţia faţă de modul de trai, traiul comparativ cu anul trecut, optimismul cu privire la traiul de anul viitor) sau stabile (aprecierea direcţiei) în prezent. După doi ani şi jumătate de guvernare aprecierile populaţiei se stabilizează în cazul ambelor perioade sau devin mai negative în anumite cazuri (satisfacţia faţă de modul de trai din prezent). După trei ani de guvernare evoluţiile în cazul celor două perioade tind să se comporte diferit. Pentru 1996-1999 se constată o continuare a tendinţei de evaluare negativă a situaţiilor iar în prezent evaluările tind să fie uşor mai pozitive. După trei ani şi jumătate de guvernare tendinţele în cazul celor două perioade tind să fie similare, în ambele cazuri constatându-se o creştere uşoară a evaluărilor de tip pozitiv, cu menţiunea că nivelul indicatorilor este foarte diferit (evaluări mult mai pozitive în prezent faţă de acum patru ani). După patru ani de guvernare tendinţele în cazul celor două perioade tind să fie similare, în ambele cazuri constatându-se o stabilizare a evaluărilor în cazul guvernului actual şi o uşoară înrăutăţire în cazul guvernului anterior, cu menţiunea că nivelul indicatorilor este foarte diferit (evaluări mult mai pozitive în prezent faţă de acum patru ani). Raportat la începutul guvernării actuale evaluările populaţiei se situează la acelaşi nivel sau sunt ceva mai pozitive. Comparativ cu acum 6 luni evaluările populaţiei relativ la direcţia în care merge ţara, satisfacţia faţă de traiul actual, aprecierea evoluţiei traiului faţă de anul trecut, şi evoluţia aşteptată a traiului pentru anul viitor se menţin aproximativ la acelaşi nivel. Mircea Comşa

Votul între fidelitate politică şi cultură comunitară Care erau liniile de forţă pe care se distribuia electoratul românesc în toamna anului 2004, înainte de începerea efectivă a campaniei electorale? Resurse, credinţe, ideologii, simpatii faţă de lideri, experienţe sau proiecte de viaţă ? Şi dacă ar fi vorba de resurse, ce conta mai mult? Averea, educaţia sau capitalul de relaţii la nivel personal-familial? Iar dacă ideologiile ar fi cele mai importante, care dintre ele , cele etnice, economice, politice, religioase etc.? Sau, dacă experienţele/proiectele de viaţă ar cântări mai mult în balanţa alegerii electorală, care dintre ele ar fi mai relevante, cele rezidenţiale, de migraţie, ocupaţionale. etc.? Barometrul de opinie realizat de Gallup pentru FSD la sfârşit de septembrie şi început de octombrie permite o tentativă de răspuns la familia de întrebări anterior formulate. Cele patru caracteristici majore ale câmpului social preelectoral , în baza informaţiilor care pot fi obţinute din sondajul Gallup, sunt: instabilitatea, polarizarea , centrarea pe fidelitatea politică şi diferenţiere cultural-comunitară Instabilitatea. Indecişii (nehotărâţi, non-răspunsuri, presupuşi non-votanţi) în varianta de chestionare cu răspunsuri predeterminate sunt în procent de 32%. În variantă cu de întrebare liberă, fără răspunsuri predeterminate, proporţia respectivă este mult mai mare, de 41% . Este de presupus că pe măsură ce câmpul electoral se va structura, pe parcursul campaniei electorale , diferenţa dintre cele două măsuri ale indeciziei se va reduce. Din totalul persoanelor care declară , la întrebarea cu variante predeterminate, că ar vota cu Alianţa PLN-PD, 20% sunt mai puţin decişi. Aceştia din urmă provin dintre cei care la întrebarea deschisă au apărut ca indecişi. Poate fi vorba de persoane cu opţiune mai puţin structurată în favoarea Alianţei. Ponderea votanţilor pro-PSD sau pro-PRM care provin din indecişi este ceva mai redusă, la nivelul de 15%. Tabel 1.Indicatori de stabilitate / instabilitate a opţiunilor electorale Opţiuni cu listă prezentată din care N % % proveniti dintre indecisi la întrebarea fără listă % cu opţiune pentru aceeasi formatiune la locale ADA/PD/PNL 465 26 20 57 PRM 163 9 14 42 UDMR 46 3 74 PSD+PUR 523 29 15 72 altii 33 2 39 indecisi/nonraspunsuri 570 32 92 67 Total 1800 100 12 Exemplu de mod de citire a datelor: ponderea votanţilor potenţiali în favoarea PRM, în varianta de chestionare cu prezentare de listă de partide, este de 9%. Dintre cele 163 persoane din eşantion care optează pentru PRM, 14% se declarau indecise la întrebarea formulată fără prezentare de listă. Din acelaşi total de 163 persoane, 42% declarau că au votat cu PRM în alegerile locale din vara anului 2004. Formaţiunile cu cea mai mare pondere de electorat stabil sunt PSD şi UDMR, cu peste 70 dintre simpatizanţii din toamna 2004 proveniţi dintre votanţii fideli de la locale1.

Tabel 2. Intenţii de vot pe medii rezidenţiale (%) rural urban total Cazul UDMR este unul special. Pe de o parte, are o pondere foarte mare de votanţi care au fost orientaţi în acelaşi sens şi la locale. Pe de altă parte , ponderea celor care par să fie nedecişi asupra votului în favoarea UDMR este iarăşi mare (26% din total votanţi UDMR ). Poate fi vorba de o intensă controversă în cadrul comunităţii maghiare înaintea votului, în contextul apariţiei unei formaţiuni alternative (Uniunea Civică Maghiară) şi al restructurării întregului câmp politic general. Valoarea de predicţie a constatării este însă relativ redusă în condiţiile în care există o tendinţă de durată a votului disciplinat al comunităţii maghiare în favoarea UDMR. Polarizarea variabilă pe câmpuri rezidenţiale. Aproape 80% din electoratul care are o opţiune de vot preelectorală este cuprins în spaţiul de alegere definit de două mari formaţiuni – Uniunea PSD-PUR şi Alianţa „Dreptate şi Adevăr” formată din PNL şi PD (Tabel 2). Este un câmp electoral cu doi poli şi două partide – PRM şi UDMR care se află la mare distanţă ca volum relativ de aceştia. Sistemul cvadripartit menţionat funcţionează diferit la nivelul celor două medii rezidenţiale. Ruralul este dominat de Uniunea PSD+PUR (denumită pe scurt în continuare „Uniune”) iar urbanul de către Alianţa DA (denumită în continuare „Alianţă”). Tabel 2. Intenţii de vot pe medii rezidenţiale (%) rural urban total inclusiv nedecisi fără nedecisi Uniunea PSD-PUR 38.0 57.5 21.8 31.1 29.1 42.5 ADA 15.9 24.1 33.9 48.3 25.8 37.8 PRM 8.2 12.4 9.7 13.9 9.1 13.3 UDMR 2.5 3.8 2.6 3.7 alte 1.5 2.3 2.1 3.0 1.8 2.7 nedecisi 29.8 31.7 Total 100 Nu tot urbanul este la fel de orientat pentru a sprijini Alianţa în alegeri (Tabel 3). Numai în oraşele mari, de peste 200 mii locuitori se înregistrează o concentrare foarte mare a electoratului favorabil Alianţei. În restul oraşelor, ponderea simpatiilor pentru Alianţă este mult mai mică, apropiată de nivelul din rural de 12%-14%. Tabel 3. Opţiuni electorale pe tipuri de localităţi (%) Tip de localitate ADA PRM UDMR PSD+PUR altii indecisi Total oraş mare, peste 200.000 locuitori 34.0+ 25.2 6.5- 17.8- 33.3 17.0- 22.4 oraş mare, 100-200.000 locuitori 12.5 12.3 23.9+ 9.0- 18.2 12.1 11.7 oraş mic, 30-100.000 locuitori 14.0+ 9.2 21.7+ 3.0 12.8 11.0 oraş foarte mic, sub 30.000 locuitori 12.0 12.9 4.3 8.2 9.1 10.2 sat centru de comunã 14.6- 19.0 25.8+ 30.3 23.0 20.8 sat periferic 12.9- 21.5 43.5+ 32.7+ 6.1- 24.9 23.9 100 + asociere semnificativă, pozitivă; - asociere semnificativă, negativă conform rezultatelor analizei standardizate ajustate. datele se referă la opţiunile electorale date prin prezentarea listei partidelor/formaţiunilor politice.

oras mare, peste 200 mii locuitori 39.2 10.2 .7 23.1 2.7 24.1 100 Nici în ruralul dominat de preferinţele pentru Uniune atracţiile nu sunt de acelaşi nivel pentru toate tipurile de sate. Susţinerea maximă a acestei formaţiuni se înregistrează la nivelul satelor periferice, cele care au un nivel de dezvoltare mai mic decât cele centrale. Strict vorbind, opoziţia maximă se înregistrează între profilul electoral al oraşelor mari de peste 200 mii locuitori şi satele periferice, nu între urban şi rural. Există, la început de campanie electorală oficială, patru categorii de localităţi funcţie de profilul lor electoral: oraşe mari de peste 200 mii locuitori , cu o pondere a Alianţei aproape dublă faţă de cea a Uniunii; restul oraşelor cu orientare predominantă spre Alianţă dar cu decalaj mai mic între simpatizanţii Alianţei şi cei ai Uniunii; satele centru de comună cu o pondere a Uniunii dublă faţă de cea a Alianţei satele periferice, singurele pentru care ponderea Uniunii este de aproape trei ori mai mare decât cea a Alianţei (Tabel 4). Tabel 4. Profilul electoral la nivelul a cinci categorii de localităţi (%) Tip de localitate ADA PRM UDMR PSD+PUR alte indecisi Total oras mare, peste 200 mii locuitori 39.2 10.2 .7 23.1 2.7 24.1 100 oras mare, 100 -200 mii locuitori 27.5 9.5 5.2 22.3 2.8 32.7 oras mic, 30-100 mii locuitori 32.8 7.6 5.1 17.2 .5 36.9 oras foarte mic, sub 30 mii loc. 30.6 11.5 1.1 23.5 1.6 31.7 sat centru comuna 18.1 8.3 36.0 34.9 sat periferic 14.0 8.1 4.7 39.8 33.0 total 25.8 9.1 2.6 29.1 1.8 Volumul subeşantionului de simpatizanţi faţă de UDMR este foarte mic şi nu poate fi analizat sub aspectul distribuţiei pe cele şase tipuri de localităţi. Fidelitatea politică. O examinare mai atentă a factorilor care condiţionează opţiune electorală nuanţează considerabil imaginile anterior introduse în discuţie (Tabel 5). Mediul rezidenţial este un predictor semnificativ al intenţiei de vot atât în cazul simpatizanţilor pentru Alianţă cât şi al celor care susţin Uniunea. Orientarea pro-PRM sau indecizia electorală nu mai apar ca fiind semnificativ sub impactul mediului de locuire. Setul de predictori care are impact semnificativ asupra principalelor orientări electorale se referă la fidelitatea sau loialitatea politică. Şansa de a vota cu Uniunea, spre exemplu, este cu atât mai mare cu cat nivelul încrederii în Adrian Năstase şi Ion Iliescu este mai mare iar încrederea în Băsescu, Stolojan şi Vadim este mai mică. Toate aceste aspecte se referă la loialitatea faţă de principalii lideri politici în competiţie, direct sau indirect2. Un alt aspect al fidelităţii politice care contează este şi modul în care subiectul a votat la alegerile locale din 2004. Subiecţii care au optat la locale pentru PSD au o probabilitate mai mare de a vota pentru Uniune iar cei care au votat pentru PD sau PNL sau Alianţă, au , de asemenea, şanse mai mari de a susţine formaţiunea DA şi la alegerile generale. Cu alte cuvinte, pot fi înregistrate efecte diferite si semnificative ale loialităţii faţă de lideri şi faţă de propria opţiune electorală în momente anterioare. Datele disponibile nu permit şi măsurarea fidelităţii faţă de o anume ideologie politică. În principiu o astfel de dimensiune poate fi considerată ca fiind prezentă implicit prin orientarea faţă de partid şi de lider. Este însă numai o ipoteză care trebuie testata atunci când datele vor face posibil acest lucru. Cel puţin în cazul opţiunii pentru Alianţă, Uniune şi PRM nu pare să conteze capitalul material disponibil şi nici nivelul de educaţie. Contrastul dintre condiţionarea puternică funcţie de loialităţile politice şi lipsa de semnificaţie a resurselor materiale şi umane permite formularea ipotezei că la alegerile generale din 2004 vor conta mai puţin resursele votanţilor şi mai mult fidelităţile sau loialităţile lor politice faţă de lideri şi partide. Este de aşteptat o trecere de la votul de resurse din ciclurile electorale anterioare la votul de fidelitate politică.

Tabel 5. Predictori ai intenţiei de vot Ceea ce am numit anterior „vot de resurse” apare în literatura de specialitate sub numele de „vot economic-funcţional” în cadrul teoriei clivajelor3. Votul de fidelitate indică o orientare mai mare spre lideri şi partide decât spre motive care decurg din cultură sau resurse. Tabel 5. Predictori ai intenţiei de vot Uniunea PSD-PUR ADA PRM Nedecisi Exp(B) P vot ADA la locale* .393 0.041 12.164 0.000 .198 .209 vot PSD la locale* 4.975 .818 0.385 .298 .398 scor încredere in Iliescu si Năstase­1 10.680 .531 .690 scor încredere în Stolojan si Băsescu2 .512 5.568 .476 .630 încredere în Vadim .691 .748 8.611 .765 indice consum mediatic3 1.107 0.311 .932 0.462 1.028 0.836 .798 0.009 absolvent de liceu .709 0.191 1.191 0.448 .475 0.034 1.721 0.003 absolvent de cel mult 8 clase .694 0.149 1.227 0.415 .565 0.137 1.176 0.430 absolvent de facultate* .556 0.148 .931 0.801 .646 0.579 2.119 0.012 în prezent consideră că trăieşte mai bine decât acum un an4 1.374 0.153 1.652 0.025 .628 0.136 .643 Nivel de dezvoltare a judeţuluiDEVJUD985 1.004 0.619 1.003 0.570 1.007 0.565 .991 0.107 persoană din gosopodărie cu migranti în străinătate*6 .863 0.580 .911 0.726 .779 0.518 1.109 0.604 interactiune între “absolvent de liceu” si “gospod. cu migranti în străinătate” 2.589 0.102 1.934 0.140 .693 0.643 .462 0.066 capital material7 .814 1.096 0.454 .861 0.517 1.011 0.896 varsta 0.259 .993 0.211 1.015 0.037 .990 0.052 locuieste în urban* .540 0.011 1.937 0.001 0.993 1.032 0.854 bărbat* 0.973 .946 0.736 .947 0.827 1.085 0.532 Pseudo R2 0.55 0.50 0.60 0.17 Tabelul prezintă coeficienţii b exponenţial şi nivelurile de semnificaţie pentru fiecare segment electoral, în baza a patru modele de regresie logistică.Erorile standard au fost ajustate funcţie de apartenenţa subiecţilor la aceeasi localitate (codurile SIRUTA de comuna/oras) . Calcule folosind STATA. 1547 cazuri incluse în analiză din 1800. Am marcat prin umbrire coeficienţii semnificativ diferiţi de zero. 1 – scor factorial cu variabilele care masoară încrederea în Adrian Năstase şi Ion Iliescu. 2 – scor factorial cu variabilele care măsoară încrederea în Theodor Stolojan şi Traian Băsescu. 3 – medie a indicilor de frecvenţă de citire ziare, vizionare TV şi audiere emisiuni radio , fiecare dintre fiind scalaţi pe 5 trepte cu variaţie între 0 (lipsa consum cultural) şi 4 (consum maxim). 4 – scală de cinci trepte, scalare directă. 5 – scor factorial descris în Dumitru Sandu, Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării. Încredere, toleranţă şi reţele sociale, Iasi: POLIROM, 2003, p.32. 6 – cel puţin o persoană din gospodăria respectivă a lucrat în străinătate. 7 – scor factorial din venitul subiectului în ultima lună, cheltuielile medii pe persoană în gospodărie în ultima lună şi indicele bunurilor materiale din gospodărie (pentru acesta din urmă vezi D.Sandu, op. cit, idem).

experienţă de migratie internatională în gospodărie Experienţa cultural-rezidenţială. După cum am notat deja, mediul rezidenţial, tipul de localitate de domiciliu contează în determinarea votului, în special pentru Uniune şi pentru Alianţă. Tot în seria experienţelor rezidenţiale este de menţionat şi rolul experienţei de migraţie internaţională. Efectul este prezent4 la nivelul persoanelor cu liceu. În cadrul acestui segment educaţional apare ca fiind determinantă experienţa lucrului în străinătate. Probabilitatea de a fi indecis în opţiunea de vot este mai mare la absolvenţii de liceu care nu au călătorit în străinătate (Tabel 5). In cadrul aceluiaşi segment educaţional se înregistrează o probabilitate mult mai mare de a vota cu Alianţa în cazul în care persoana a lucrat în străinătate decât în cazul în care nu a avut o astfel de experienţă. Similar, absolvenţii de şcoală postliceală care au lucrat în străinătate tind să voteze cu Alianţa în mai mare măsură decât cei care nu au fost plecaţi la lucru în străinătate (Tabel 6). În genere, probabilitatea de a susţine Alianţa sporeşte odată cu experienţa de migraţie în străinătate pentru absolvenţii de gimnaziu, scoală profesională, liceu şi şcoală postliceală. Aceeaşi experienţă reduce consistent probabilitatea de vot în sprijinul Uniunii dacă este vorba de absolvenţi de scoală primară, scoală profesională, scoală postliceală şi facultate. Cultura comunitară influenţează votul nu numai prin variaţiile ei legate de gradul de urbanizare sau de centralitatea satului în cadrul comunei. Dacă se consideră numai votul rural, rezultă că se înregistrează o variaţie clară a orientărilor electorale funcţie de tipul cultural de sat (Tabel 7). Tabel 6. Intenţie de vot funcţie de educaţie şi experienţă de migraţie (%) Nivel de educaţie experienţă de migratie internatională în gospodărie Intentie de vot ADA PRM UDMR PSD+ PUR alte nedecisi Total primar   nu 6 4 1 44 45 100 da 14 29 46 Gimnaziu 17 12 3 35 2 31 22 10 34 28 profesional sau de ucenici 23 15 26 30 25 5 liceu 7 20 43 Postliceal, maistri 32 9 13 universitar 18 33 47 11 24 Satele de imigrare, formate în bună măsură din persoane venite din alte localităţi ale ţării (în special în cazul satelor din jurul unor oraşe precum Arad, Hunedoara, Timişoara, Braşov etc.) înregistrează cea mai mare concentrare de voturi în favoarea Alianţei. Prezenţa simpatizanţilor Uniunii este specifică satelor de tip tradiţional, cu stoc de educaţie redus pentru populaţie. La nivelul aceluiaşi tip de sate se poate observa o pondere redusă de indecişi.

Tabel 7. Opţiuni electorale pe tipuri de sate (%) Tip cultural de sat5 Satele de imigrare, formate în bună măsură din persoane venite din alte localităţi ale ţării (în special în cazul satelor din jurul unor oraşe precum Arad, Hunedoara, Timişoara, Braşov etc.) înregistrează cea mai mare concentrare de voturi în favoarea Alianţei. Prezenţa simpatizanţilor Uniunii este specifică satelor de tip tradiţional, cu stoc de educaţie redus pentru populaţie. la nivelul aceluiaşi tip de sate se poate observa o pondere redusă de indecişi. Tabel 7. Opţiuni electorale pe tipuri de sate (%) Tip cultural de sat5 ADA PRM PSD+PUR alte indecisi Total Traditional 9.8 5.6 58.0 2.1 24.5 100.0 Izolat 15.5 5.2 41.2 1.0 37.1 cu minorităti religioase 16.6 10.1 34.8 2.0 36.4 Modern 14.7 8.3 41.3 .9 34.9 de imigrare 25.2 25.8 1.3 37.8 16.7 39.1 1.6 34.3 Satele cu pondere mare de maghiari lipsesc din tabel dat fiind numărul mic de cazuri de sate din eşantion cu locuire de acest tip Mărcile de optimism-pesimism ale votului. Votul nu este însă numai fidelitate politică şi cultură comunitară (rezidenţială sau de migraţie) ci şi reacţie la definirea viitorului în raport cu prezentul, la stări sociale de optimism-pesimism: pesimismul cronic al celor care spun ca este rău şi va fi şi mai rău pare specific simpatizanţilor PRM şi unui segment al nedecişilor (Tabel 8); optimismul de continuitate, marcat prin opinii de genul „e bine şi va fi şi mai bine” este specific simpatizanţilor Alianţei dar şi unei părţi a susţinătorilor Uniunii. toate tipurile de pesimism, cronic sau de dată recentă sunt puternic respinse de simpatizanţii Uniunii; susţinătorii UDMR apar în categoria celor care consideră că „va fi la fel”. Tabel 8. Orientări electorale pe tipuri de optimism-pesimism social optiune politică tipuri sociale de pesimism-optimism* ADA PRM UDMR PSD+PUR alte indecisi total pesimism cronic e rău si va fi si mai rău 18.4- 14.5+ 2.6 22.6- 1.6 40.3+ 100.0 pesimism recent e bine dar va fi rău 29.9 9.1 3.9 18.2- 36.4 stabil temporal va fi la fel 23.7 8.0 3.7+ 27.9 2.0 34.6+ optimism de reactie e rău dar va fi bine 30.6 7.2 1.7 37.4+ .4 optimism de continuitate e bine si va fi si mai bine 33.5+ 7.9 34.4+ 2.4 21.8- Total 25.8 29.1 1.8 31.7 * pentru clasificarea tipurilor de optimism-pesimism vezi Dumitru Sandu, Spaţiul social al tranziţiei, Iaşi: POLIROM, 1999, p 48. + asociere semnificativă, pozitivă; - asociere semnificativă, negativă conform rezultatelor analizei standardizate ajustate. datele se referă la opţiunile electorale date prin prezentarea listei partidelor/formaţiunilor politice.

Stările de optimism-pesimism sunt departe de a fi reductibile la starea materială. Optimismul de continuitate al simpatizanţilor Alianţei este, într-adevăr însoţit de o stare materială foarte bună. Acelaşi tip de optimism este prezent însă şi la o cincime dintre simpatizanţii Uniunii. Aceştia au o stare materială mult mai proastă decât cea a optimiştilor din cadrul Alianţei dar mult mai bună decât în cazul majorităţii simpatizanţilor Uniunii. 22% dintre nedecişi manifestă un pesimism cronic dar starea lor materială nu este cea mai rea, comparativ cu alte segmente electorale. Ar putea fi luată în consideraţie o ipoteză a interacţiunii între opţiunea electorală şi definirea situaţiei: nu numai pesimismul sau optimismul în sine determină o anume opţiune electorală ci si invers, odata adoptată o anume orientare politică de vot, aceasta ar putea duce spre definirea realităţii în termeni mai mult sau mai puţin optimişti/pesimişti. Concluzii 1. Votul la „generalele” din 2004 pare să fie mai puţin sub semnul resurselor de care dispun oamenii – avere, educaţie sau relaţii – şi mai mult în linie de fidelitate politică. 2. Fidelitatea politică majoră este cea în raport cu liderii definitorii pentru partidele sau formaţiunile politice de referinţă dar şi propriile opţiuni politice la momente anterioare (în ce lider crede, cu cine a mai votat anterior, mai ales la ultimele „locale”): a. Singurul segment electoral pentru care fidelităţile politice contează la modul negativ sunt indecişii. Aceştia sunt majoritar tineri care resping liderii acreditaţi. Ponderea lor în momentul sondajului Gallup era cuprinsă între 32% (în condiţiile prezentării listelor de partide, cu întrebare închisă) şi 41% (pentru întrebare deschisă, fără variante de răspuns prestabilite). b. Votul de la „localele” din 2004 (pentru consilieri judeţeni) pare să fie un predictor semnificativ pentru cum va alege populaţia şi la „generale”. 3. Încrederea în liderii politici, predictor de maximă importanţă în predicţia electorală are , la rândul ei, determinări diferite. a. Încrederea în Traian Băsescu şi în Theodor Stolojan, personalităţile emblematice pentru Alianţă la momentul sondajului, era mai mult efect mediatic şi de context de dezvoltare regională. Cei doi înregistrau scoruri de prestigiu mai mari pentru persoanele care aveau un consum ridicat de media şi locuiau în judeţe relativ dezvoltate. b. Prestigiul pentru Adrian Năstase şi pentru Ion Iliescu, personalităţile reprezentative ale PSD, era mai mare în cazul femeilor vârstnice din rural, al persoanelor relativ sărace din gospodării fără experienţă de migraţie internaţională. c. Rezultă din aceste ultime precizări că există o influenţă a resurselor materiale asupra votului dar nu direct ci prin intermediul încrederii în anumiţi lideri. 4. Regiunile contează mai puţin în diferenţierea electoratului înaintea alegerilor din noiembrie .În schimb comunităţile prin tipul de cultură şi oportunităţile de comunicare pe care le au asociate contează covârşitor: a. opoziţia de profil de votare este nu atât între rural şi urban cât între ruralul sărac şi izolat al satelor periferice şi urbanul oraşelor foarte mari, de peste 200 mii locuitori (vezi Tabel 4). b. Satele de imigrare, formate în bună măsură din persoane venite din alte localităţi ale ţării (în special în cele din jurul unor oraşe precum Arad, Hunedoara, Timişoara, Braşov etc.) înregistrează cea mai mare concentrare de voturi în favoarea Alianţei. Prezenţa simpatizanţilor Uniunii este specifică satelor de tip tradiţional, cu stoc de educaţie redus pentru populaţie. La nivelul aceluiaşi tip de sate se poate observa o pondere redusă de indecişi. c. Experienţa de migraţie temporară, pentru lucru, în străinătate tinde să sporească şansele de vot în favoarea Alianţei. Este vorba nu numai de efectul propriei migraţii ci şi de cel al oricărui alt membru al familiei. Gospodăriile cu experienţă de migraţie în străinătate au început să aibă o cultura politică specifică. 5. Câmpul electoral de toamnă-iarnă 2004 era structurat nu numai pe loialităţi politice , experienţă comunitară şi de migraţie ci şi pe orientări de pesimism-optimism social, cu pesimismul cronic asociat cu o cincime dintre nedecişi şi mai mult de un sfert dintre simpatizanţii PRM. Optimismul bine structurat al oamenilor care cred ca „este bine si va fi si mai bine” era specific pentru un sfert dintre votanţii Alianţei şi pentru 22% dintre votanţii Uniunii. 6. La început de octombrie, la mai puţin de o lună înaintea începerii campaniei electorale la modul formal, starea electoratului era încă instabilă, cu o pondere a nedecişilor între 30-40%.

7. In pofida acestei instabilităţi, funcţie de modul în care se combină diferiţii factori anterior menţionaţi, ar putea fi formulată următoarea tipologie a votanţilor pentru alegerile generale din 2004: a. votanţi de fidelitate politică, vârstnici, în cazul PRM6; b. votanţi de mediu rural (mai ales sate periferice) , dominanţi în cazul simpatizanţilor Uniunii; c. votanţi de oraş mare, cu experienţă de migraţie internaţională accentuată, specifici orientării pro-Alianţă; d. vot identitar-etnic în cazul UDMR; e. vot de respingere a liderilor politici de către tinerii încă nedecişi, cu consum mediatic redus , cu experienţă de migraţie redusă şi pesimism accentuat. Dumitru Sandu Note [1] Desigur, raportările referitoare la votul anterior, la alegerile locale din primăvara anului 2004 , sunt afectate de multiple erori de rememorare, de redefinire a votului funcţie de preferinţele momentului etc. Chiar aşa stând lucrurile, intersectarea celor două tipuri de vot – trecut şi viitor, îşi menţine relevanţa pentru ideea de stabilitate a opţiunilor electorale. Trecutul tinde să fie redefinit funcţie de preferinţele momentului sau de definiţia socială predominantă pentru moment. Suprapunerea între opţiunea actuală şi cea raportată pentru trecut poate fi un indice al intensităţii opţiunii curente. [2] Demisia lui Theodor Stolojan a survenit la mijlocul efectuării sondajului Gallup. Modelele de regresie logistică din Tabel 5 au fost construite şi în varianta de includere a variabilei dihotomice „chestionar completat înainte sau după demisia lui Stolojan”. Predictorul respectiv a fost omis din analiza dat fiind caracterul sau nesemnificativ. Numai în cazul modelului care are opţiunea pentru ADA ca variabilă dependentă apare un posibil efect semnficativ al retragerii lui Stolojan din cursa electorală: probabilitatea de a vota cu ADA pare să fi sporit după retragerea lui acestuia (p =0.07, în condiţiile tinerii sub control ale celorlalţi predictori din modelul specificat în tabelul 5). [3] Teoria clivajelor susţine că votul este determinat de rupturi de tip „segmentar” (etnic, religios, rasial, lingvistic), cultural (tineri-vârstnici, tradiţionalisti-miderni etc.) sau economic (Scott Flanagan, 1973, „Models and Methods of Analysis” in Crisis, Choice and Change : Historical Studies of Political Development, ed Gabriel A. Almond, et al. Boston: Little Brown, apud Hubert Tworzecki, Learning to Chose. Electoral Politics in East-Central Europe, Stanford: Stanford University Press, 2003, p.178. [4] La un nivel de semnificaţie de numai 0.07 (vezi Tabel 5). [5] Pentru tipologia culturală a satelor României vezi Dumitru Sandu “Cultură şi experienţă de migraţie în satele României”, Sociologie Românească, 3/2004, pp.179-202 [6] Nici un alt factor nu acţionează ca predictor semnificativ în legătură cu opţiunea pro-PRM, cu excepţia celor legaţi de fidelitatea politică şi de vârstă (Tabel 5).

Plăţile informale şi percepţia corupţiei în sistemul medical din România Barometrul de Opinie Publică din mai 2003 şi cel din octombrie 2004 ne permit să explorăm modul de raportare al pacienţilor români şi al publicului în general la sistemul plăţilor informale către medici. Datele indică o frecvenţă foarte ridicată a plăţilor informale în sistemul medical, comparativ cu sistemul juridic şi administraţia publică. Tabel 1.Indicatori de stabilitate / instabilitate a opţiunilor electorale Ati dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale la medic pentru… Tip localitate Rural Urban consultatie, tratament, interventie chirurgicala 33.6% 40.6% tribunal, avocat, notar 15.0% 19.0% la primarie 5.4% 11.4% Rezidenţii în mediul urban oferă mai des bani, cadouri sau servicii medicului, faţă de cei din mediul rural, aflându-se probabil sub presiunea de a personaliza o interacţiune formală – personalizare care în mediul rural e facilitată de cunoaşterea reciprocă. În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, persoanele foarte tinere (sub 30 de ani) sunt cele mai dispuse să ofere plăţi informale personalului medical: o jumătate dintre ele au plătit mai mult decât taxele legale, faţă de aproximativ o treime pentru celelalte categorii de vârstă. Această diferenţă indică forţa normativă pe care o are obiceiul de a plăti sau de a oferi ceva direct medicului şi asistenţilor. Persoanele foarte tinere nu au experienţă în interacţiunea cu sistemul medical, nu ştiu exact cum funcţionează acesta; ceea ce ştiu este că “trebuie să dai” ceva. Pe măsură ce interacţionează mai mult cu sistemul, acest imperativ devine o recomandare iar interacţiunea se adaptează la context, pe care cei mai în vârstă ştiu să îl “citească” mai bine. Tabelul 2. Plăţi informale, pe categorii de vârstă. Sursă: BOP, octombrie 2004 Ati dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale… Categorii de varsta 18-30 31-45 46-60 peste 61 la medic pentru consultatie, tratament, interventie chirurgicala… 50.00% 36.80% 35.40% 32.50% la tribunal, avocat, notar 18.50% 14.00% 22.10% 15.50% Diferenţe semnificative (p=0.01, testul Chi pătrat) în cazul sistemului medical Diferenţe nesemnificative pentru sistemul juridic Frecvenţa plăţilor informale este mai ridicată în cazul celor care dispun de relaţii în sistemul medical; relaţiile nu înlocuiesc schimburile informale, ci funcţionează pe baza lor (Tabelul 3). Plăţile informale către personalul medical sunt suficient de frecvente pentru a se auto-legitima. Proporţia de respondenţi care consideră că nu este vorba de corupţie dacă oferă cadouri pentru a obţine atenţie specială din partea medicului este cea mai mare, de peste două ori mai mare decât în cazul cadourilor pentru şefi, de peste trei ori mai mare decât în cazul cadourilor pentru profesori şi de peste patru ori mai mare decât în cazul plăţilor către poliţişti (Tabelul 4). Legitimitatea plăţilor informale diferă în funcţie de domeniu; cea mai mare legitimitate o au însă plăţile către medici sau asistente, care depăşesc în „normalitate” chiar şi obişnuitul „bacşis” pentru restaurant sau frizerie. Urmând distribuţia frecvenţelor, în mediul urban legitimitatea plăţilor informale este mai mare decât în mediul rural; de asemenea, plăţile informale sunt considerate “normale” în mai mare măsură de către cei foarte tineri (Tabelele 5 si 6).

Tabelul 4. Definiţiile corupţiei. Sursă: BOP, mai 2003 Tabelul 3. Relaţia dintre plăţile informale şi relaţii, în sistemul medical. Sursă: BOP, octombrie 2004 Ati dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale la medic pentru consultatie, tratament, interventie chirurgicala Aveti relatii / cunostinte pe care vă puteţi baza în caz de boală pentru consultaţie, tratament, interventie chirurgicală Da Nu 44.20% 34.80% 55.80% 65.20% Diferenţe semnificative pentru p=0.01 (testul Chi pătrat) Tabelul 4. Definiţiile corupţiei. Sursă: BOP, mai 2003 În opinia dvs. este coruptie sau nu... Da Nu a oferi cadouri unui medic pentru a-ti acorda o atentie speciala? 62.70% 37.30% a oferi bani sau cadouri sefului pentru a ti se permite sa iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie? 84.60% 15.40% a oferi bani sau cadouri profesorilor pentru a obtine o nota mai buna? 88.50% 11.50% a da bani unui politist pentru a nu-ti suspenda permisul de conducere auto? 91.90% 8.10% Dar atunci când MEDICUL cere bani sau cadouri, este coruptie sau nu? 97.30% 2.70% Dar atunci când ŞEFUL cere bani sau cadouri ... Dar atunci când PROFESORUL cere bani sau cadouri ... 97.50% 2.50% Dar atunci când POLITISTUL cere bani sau cadouri ... 98.10% 1.90% Tabelul 5. Legitimimtatea plăţilor informale. Sursă: BOP, octombrie 2004 Consideraţi normal … Rural Urban Sa dai bacsis la restaurant, frizerie etc. 15.00% 25.80% Sa dai medicului sau asistentei o mica atentie pentru ca s-a purtat bine cu tine. 25.20% 33.00% Invatatoarele sa primeasca cadouri la sfarsit de an scolar 23.20% 25.70% Diferenţe pentru bacşis şi pentru plăţile în sistemul medical sunt semnificative pentru p=0.01 (testul Chi pătrat) Tabelul 6. Legitimitatea plăţilor informale, pe categorii de vârstă. Sursă: BOP, octombrie 2004 Consideraţi normal … Categorii de varsta (% pe coloane) 18-30 31-45 46-60 peste 61 sa dai medicului sau asistentei o mica atentie pentru ca s-a purtat bine cu tine 36.50% 26.80% 29.00% 27.60% sa dai bacsis la restaurant, frizerie etc 38.20% 24.40% 15.20% 11.00% Invatatoarele sa primeasca cadouri la sfarsit de an scolar 32.20% 23.30% 21.10% 23.50% Diferenţe semnificative pentru p=0.05 (testul Chi pătrat)

Dupa parerea dvs. cat de raspandita este coruptia printre… În cazul celor care dispun de relaţii sau cunoştinţe în sistemul medical, oferirea de cadouri este considerată în şi mai mare măsură un gest legitim, care nu este corupţie. Personalizarea interacţiunii cu sistemul transformă plăţile informale într-un gest inteligibil, deoarece fac mai uşor vizibile beneficiile, iar banii nu mai par “aruncaţi” ci “investiţi” (Tabelul 7). Totuşi, deşi plăţile informale sunt considerate în mare măsură legitime, medicii sunt relativ frecvent percepuţi ca fiind corupţi, la mijlocul intervalului între parlamentari şi ziarişti (Tabelul 8). De asemenea, o proporţie ridicată de respondenţi consideră că medicii sunt cei mai corupţi dintr-o listă lungă de categorii ocupaţionale; 20% dintre persoanele intervievate în mai 2003 nominalizează medicii pentru primul loc în topul corupţiei, aceştia fiind depăşiţi doar de parlamentari – 24% (Tabelul 9). Această diferenţă de evaluare între legitimitatea plăţilor informale, pe de o parte, şi caracterul moral al medicilor, pe de altă parte, este semnul unei adaptări individuale la un sistem considerat per total anormal şi corupt. Responsabilitatea este aruncată asupra medicilor, reprezentanţii sistemului medical; pacienţii simt că acţionează normal, sau cel puţin “în legitimă apărare”. Bolile sunt lucrul de care românii se tem cel mai mult, iar interacţiunea cu sistemul medical este un punct nevralgic pe care oamenii se obişnuiesc să îl gestioneze astfel încât să îşi minimizeze anxietatea şi incertitudinea (Tabelul 10). Tabelul 7. Relaţia dintre legitimitatea plăţilor informale şi relaţii, în sistemul medical. Sursă: BOP, mai 2003 În opinia dvs. este coruptie sau nu a oferi cadouri unui medic pentru a-ti acorda o atentie speciala? Aveti relatii / cunostinte pe care vă puteţi baza în caz de boală pentru consultaţie, tratament, interventie chirurgicală Da Nu 55.70% 67.10% 44.30% 32.90% Diferenţe semnificative pentru p=0.01 (testul Chi pătrat) Tabelul 8. Percepţia asupra răspândirii corupţiei. Sursă: BOP, mai 2003 Dupa parerea dvs. cat de raspandita este coruptia printre… Aproape nici unul (%) O mica parte (%) O mare parte (%) Aproape toti (%) Parlamentari 2 14 36 48 Ministri 4 21 32 43 Judecatori 24 39 35 Politisti 26 42 30 Oameni de afaceri 6 23 34 38 Medici 3 31 Primari 7 37 33 Consilieri locali 9 Functionari la primarii 10 Profesori 56 20 Ziaristi 25 50

Tabelul 9. Ierarhia corupţiei în rândul serviciilor publice Tabelul 9. Ierarhia corupţiei în rândul serviciilor publice. Sursă: BOP, mai 2003 Dintre aceştia, care sunt cei mai corupţi? Menţionaţi pe locul I (%) Menţionaţi pe locul II (%) Parlamentari 24 19 Judecători 17 18 Poliţişti 16 Medici 20 9 Miniştri 6 13 Oameni de afaceri 7 8 Primari 3 4 Funcţionari la primării Consilieri locali 1 Profesori Ziaristi 2 Total 100 Tabelul 10. Care sunt lucrurile de care vă temeţi cel mai mult în prezent? Sursă: BOP, octombrie 2004 % Boală 34.4 Preţuri 17.7 Viitorul copiilor 14.8 Un război în zonă 12.4 Criminalitate, infracţiuni 4.8 Atac terorist Şomaj 4.4 Tulburările sociale 1.9 Altceva 2.2 „Nu mă tem de nimic” 2.4 Total 100 Acest eşafodaj fragil al raţionalizărilor se sprijină pe distincţia dintre cadourile pe care pacienţii le oferă benevol şi cele pe care medicii le cer în schimbul serviciilor. Tabelul 4 arată decalajul dintre diagnosticul dat pentru cadouri “oferite” şi pentru cadouri “pretinse”: primele sunt mai rar considerate corupţie, în timp ce pentru cele din urmă diagnosticul de corupţie este practic unanim. Desigur, cadourile sunt “oferite” datorită anticipării utilităţii lor; distincţia ţine mai mult de codul bunelor maniere decât de funcţionarea efectivă a sistemului. În condiţiile unei crize financiare dramatice şi în special date fiind salariile derizorii ale personalului medical, chiar comparativ cu alte domenii bugetare, plăţile informale, fie ele “oferite” sau “cerute”, sunt condiţia funcţionării sistemului. Este vorba despre o privatizare informală, necesară pentru a face faţă crizei de resurse, compensând-o. Dincolo de costurile directe legate de calitatea actului medical sau de justiţia socială a sistemului, instituţionalizarea plăţilor informale are însă şi un cost indirect: scad presiunile sociale pentru reformarea sistemului, pentru transformarea lui într-un sistem cu adevărat public. Cosima Rughiniş