AP/R/4/2012 Reforme 2009 - 2012 Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 24 ianuarie 2012.

AP/R/4/2012 Reforme Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 24 ianuarie 2012

CUPRINS Relansarea economică…………………….3
Reforme asumate în 2009 – 2012………..68 Impactul economic al deciziilor luate Priorităţi pe termen scurt şi mediu……..108 2

RELANSAREA ECONOMICĂ De unde am pornit?
Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară 2.1 Evitarea derapajelor economice majore 2.2 Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar 2.3 Măsuri pentru stimularea relansării economice

1. La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori
CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani DEFICIT BUGETAR de 5,7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7,3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire: 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008 creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581,3 lei la 697,5 lei.

2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară
Evitarea derapajelor economice majore 2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care: Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice; O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare. 2.3. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice. 5

2.1. Evitarea derapajelor economice majore
Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern: 6

În trezoreria Statului au intrat 8,15 mld
În trezoreria Statului au intrat 8,15 mld. euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17,94 mld. euro, din care 11,94 mld. euro de la FMI. 8,15 mld euro 7 * Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public ) 7 7

Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut din sectorul bugetar şi cel privat
- RON - Sectorul bugetar Total economie Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN REV2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca.3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Sectorul privat *) Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN REV2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca.3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Sursa: Comisia Națională de Prognoză 8

Salariul mediu net pe economie a crescut cu 13% în perioada 2008-2011 de la 1.309 lei la 1.478 lei
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012 *) Prognoze Comisia Națională de Prognoză

Salariul real și-a reluat creșterea foarte ușoară în anul 2011
Dacă în anul 2008 nu s-ar fi luat decizia iresponsabilă de creștere a salariilor fără acoperire financiară, actualul guvern nu ar fi fost nevoit să adopte măsuri drastice de austeritate pentru a readuce economia la mal. Sursa: Institutul Național de Statistică *) Prognoze Comisia Națională de Prognoză, ianuarie 2012

Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2012
- miliarde lei - Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

România a ieşit din recesiunea economică
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012 12

Evoluţia PIB şi a deficitului bugetar 2009-2012
13

PIB/locuitor a crescut cu 10% în perioada 2008-2011

2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al anului 2010. Desfiinţarea, comasarea şi reorganizarea a 141 de agenţii guvernamentale. Interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar, pentru pensionarii care au o pensie mai mare decât câştigul salarial mediu brut. Recalcularea pensiilor speciale – a pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora în sistemul public de pensii. Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011 Blocarea posturilor vacante şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior în sistemul bugetar. Restructurarea a 67 de spitale. Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea copilului. Eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice

2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare Creşterea cotei standard a taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24%. Majorarea nivelului accizelor la unele băuturi alcoolice ţigarete, benzină şi motorină. Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai multe clădiri şi impozitului pentru mijloacele de transport cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³. Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a impozitelor prin diminuarea evaziunii fiscale. Lărgirea bazei de impozitare prin impozitarea veniturilor din dobânzi, a tichetelor de masa, a tichetelor cadou şi a altor venituri realizate de persoanele fizice Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar. Revenirea la procentele de contribuţii sociale din ian 2008 Măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare

2.3. Măsuri pentru stimularea relansării economice
Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor Stimularea investiţiilor publice Stimularea investiţiilor private Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile Programul Prima Casă Programul de promovare a exporturilor Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene Diminuarea poverii administrativ – fiscale Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice Modificarea legii contabilităţii Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale Sprijinirea agriculturii 17 17 17

A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile
Măsuri temporare Reglementarea şomajului tehnic prin scutirea de la plată a contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru angajator, s-a acordat pe o perioadă de maximum trei luni, timp în care salariatul a beneficiat de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Beneficiari: persoane angajate şi firme până la 31 decembrie 2010 Scutirea de la plata CAS pentru firmele care au angajat şomeri Beneficiari: persoane angajate şi firme până la 31 decembrie 2010

A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)
Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale. Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni. Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. persoane beneficiare până la 31 dec. 2011 Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare. Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. 266 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011 Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni. 233 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011

A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)
Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor: 500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial; 600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal; 750 lei pentru nivelul universitar. Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei. 6.574 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011 Pentru aceste 4 măsuri, bugetul alocat în anul 2011 a fost de 93,4 mil. lei. Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar. 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare într-un an calendaristic. 947 tineri au fost angajaţi pe perioada vacanţei până la 31 dec. 2011 20 20

B. Stimularea investiţiilor publice
Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice: în anul 2008: 32,6 mld. lei în anul 2011: 36,1 mld. lei în anul 2012: 38,1 mld. lei România este prima ţară din UE, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investițiilor publice în PIB în anul (5,8%, respectiv 5,6% din PIB conform revizuirilor Eurostat, noiembrie 2011). Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat Avantaje ale PPP Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice. Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor. Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale. 21 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, , Ministerul Finanţelor Publice 21

C. Stimularea investiţiilor private
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Buget alocat pentru ajutoare de stat în anul 2012: 850 mil. lei. I. Primul pilon: proiecte mari de investiţii Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor Implicaţii ajutoare de stat pentru investiții mari acordate în perioada : 19 proiecte de investiţii 4.433 noi locuri de muncă ajutorul de stat aprobat: 229,13 mil. euro 22 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, , Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP 22

1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile
Perioada de implementare: 2009 – 2013 Buget total: 1 mld. euro Condiţii Investiţie de mil. euro  minimum 50 noi locuri de muncă create Investiţie de mil. euro  minimum 100 noi locuri de muncă create Investiţie de mil. euro  minimum 200 noi locuri de muncă create Investiţie mai mare de 30 mil. euro  minimum 300 noi locuri de muncă create Nivelul ajutorului de stat Investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov  max. 40% din costurile eligibile (nu mai mult de 22.5 mil. euro) Investiţii în alte regiuni  max. 50% din costurile eligibile (nu mai mult de mil. euro) 18 beneficiari în perioada : Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro, Rombat, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech, Aplast Glass.

2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor
Perioada de implementare: 2008 – 2012 Buget total : 575 mil. euro Condiţii Investiţie de 100 mil. euro cu costuri eligibile de 50 mil. euro  minimum 500 noi locuri de muncă create; Aportul beneficiarului trebuie să fie de cel puţin 25% din costurile eligibile, sub o formă care să nu facă obiectul altui ajutor public. Ajutoarele de stat care depăşesc echivalentul în lei a 30 de milioane euro pentru investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov, şi respectiv 37,5 milioane euro în celelalte regiuni se notifică Comisiei Europene, individual. 1 beneficiar: Complex Energetic Turceni (valoare investiţiei: 296,5 mil. euro, din care ajutor de stat 36 mil. euro)

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
II. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor Beneficiari: din aplicanţi până la data de 16 ianuarie 2012, dosare au fost evaluate, dosare au fost admise de AIPPIMM şi 548 contracte au fost semnate cu băncile. Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi lei Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei Buget total maxim al subvenţiei ( ): 165 mil. lei 2011: 24 mil. lei – beneficiari potenţiali 2012: 70 mil. lei – beneficiari potenţiali 2013: 71 mil. lei – beneficiari potenţiali Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei. Linia de credit deschisă nu poate depăşi: lei/an/beneficiar 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit 25 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, , AIPPIMM 25

Schema procedurii pentru programul Kogălniceanu

Ajutoare de minimis Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în perioada : s-au efectuat plăţi în valoare de 330,8 mil. lei. Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin prin programul naţional multianual ( ) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor Buget 2011: lei 8 cursuri de pregătire antreprenorială: 295 femei participante 8 seminarii informative: 310 femei participante Buget 2012: lei Credit pentru femei antreprenor – EximBank Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar. Dobândă: 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei (ajutor de minimis) Valoare credit: maximum euro 27 27

III. Al treilea pilon: microîntreprinderi Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani. Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de lei/beneficiar Bugetul alocat în anul 2011: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010). Etapa I: lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii) Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat. Buget alocat în anul 2012: 10 mil. lei Beneficiari: 100 firme (din 416 firme aplicante) 28 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, , AIPPIMM 28

Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri Se acordă fonduri nerambursabile de până la euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obţine credit, cât şi tânărul care cofinanţează planul de afaceri din surse proprii. Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de euro. Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane. În cadrul programului au fost depuse dosare; dintre acestea, 807 dosare au fost avizate (s-a atins plafonul maxim alocat). Bugetul alocat în anul 2012: 21 mil. lei. 29 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, , AIPPIMM 29

Schema programului pentru tinerii întreprinzători
30 30

Programul Naţional multianual 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2,9 mil. lei (grad implementare 100%) Buget alocat în 2011: 6,15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în 2010 3 incubatoare înfiinţate în 2006 Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create) Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create) Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create) 2 incubatoare înfiinţate în 2010 Tg-Mureş – 20 firme incubate Mangalia – 8 firme incubate 1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău 4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare, Câmpia Turzii, Dorohoi. 31 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, , AIPPIMM 31

Alte scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor private
Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare” Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare- dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice”

1. Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie
Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 200 mil. euro Intensitatea ajutorului de stat 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti- Ilfov 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public) Schema nu se aplică proiectelor ale căror costuri totale depăşesc 50 milioane euro. Număr beneficiari: 14, din care 6 proiecte finalizate.

2. Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor
Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total : mil. euro Valoarea ajutorului de stat 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public). Schema nu se aplică proiectelor ale căror costuri totale depăşesc 50 milioane euro. Număr beneficiari: 3 (2 proiecte de eficiență energetică și 1 proiect de sulfurare).

3. Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare” Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 180 mil. euro Intensitatea ajutorului de stat 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public). Schema este aferentă domeniului major de intervenţie 2.3. ”Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI)” din cadrul axei prioritare 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”, din Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, operaţiunile: 2.3.2 “Dezvoltarea infrastructurii C-D în întreprinderi şi crearea de noi locuri de muncă în cercetare” – 44 beneficiari 2.3.3 “Promovarea inovării în cadrul firmelor” – 43 beneficiari

4. Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice” Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 300 mil. euro Intensitatea ajutorului de stat: 50% pentru cercetarea industriala 25% pentru dezvoltarea experimentala Activităţile din cadrul proiectelor realizate de întreprinderile nou create inovatoare se finanţează cu 100% din costurile eligibile pe perioada în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile de întreprindere nou-creată inovatoare, cu condiţia ca ajutorul să nu depăşească 1 milion de euro Schema este aferentă Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, axa prioritară 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”, operaţiunile: 2.1.1 “Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi” – 29 beneficiari 2.1.2.”Proiecte C-D de înalt nivel ştiintific la care vor participa specialişti din străinătate” – 42 beneficiari

b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat
Buget alocat în 2012: 10 mld. lei (Ministerul Finanţelor Publice) Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii : Au fost salvate locuri de muncă 1,35 mld. euro garanţii care au susţinut credite de peste 2 mld. euro 2012 (majorarea capitalului Fondului cu 250 mil. lei): 580 mil. euro, care vor susţine credite de 1,1 mld. euro locuri de muncă menţinute şi create 37 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, , Ministerul Finanţelor Publice 37

b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat (cont.)
Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultură: : 3,6 mld. lei Buget 2012: 1,6 mld. lei Garanţii prin EximBank: : 3,1 mld. lei Buget 2012: peste 550 mil. lei Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani Beneficiari: s-au acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 mil. lei Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 38 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, , Direcţia Monitorizare, ACIS 38

D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile
Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale Criteriu de eligibilitate: să nu fi beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, de ajutor de minimis, care, cumulat cu suma solicitată în proiect, să depăşească echivalentul în lei a euro Fonduri alocate pentru anul 2011: 11,7 mil. lei Fonduri alocate pentru anul 2012: 19 mil. lei Proiecte depuse în 2011: 56, din care 23 proiecte acceptate Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă Criterii de eligibilitate: cifră de afaceri anuală netă de max. 50 mil. euro/ active totale care nu depăşesc 43 mil. euro şi maxim 250 salariaţi. Buget alocat în anul 2011: 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţă de anul 2010. Beneficiari în anul 2011: 78 proiecte (din 684 proiecte depuse). Buget alocat în anul 2012: 7 mil. lei. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Istrățoiu, , MECMA Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Cristian Haiduc, , AIPPIMM

D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Programul Rabla 2010 Beneficiari: maşini uzate predate spre casare maşini noi cumpărate din care sunt maşini româneşti Total fonduri alocate: 722 mil. lei 2011 Beneficiari până la 31 decembrie 2011: maşini vechi colectate maşini noi cumpărate, din care sunt maşini româneşti Total fonduri alocate: aprox. 544,5 mil. lei, din care 88,5 mil. lei plăţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011. 2012: Programul nu a demarat încă 40 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Papuc, (int. 126), Direcţia Implementare Proiecte, AFM 40

Programul Casa Verde – persoane fizice Potenţiali beneficiari: proprietar/coproprietar al imobilului care face obiectul proiectului şi nu are obligaţii restante la bugetul de stat. 2010: dosare depuse, din care dosare acceptate Buget alocat: 110,7 mil. lei 2011 (sesiunea s-a desfășurat în perioada ) Nr. dosare depuse: , în valoare de 144,4 mil. lei Buget alocat: 100 mil. lei Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe Potenţiali beneficari: asociaţii de proprietari din blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada Bugetul alocat în 2011: 137,5 mil. lei Bugetul alocat în 2012: 70 mil. lei Beneficiari în : de apartamente. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl.Kato Zoltan, , AFM 41 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Gina Petrescu, , Direcţia Generală Lucrări Publice (MDRT) 41

Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile Criterii de eligibilitate: Persoane juridice care au activitate economică de cel puţin 6 luni la data depunerii dosarului de finanţare şi cel puţin un exerciţiu financiar anual încheiat Nu beneficiază şi nu va beneficia de finanţare din alte fonduri publice şi/sau europene pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, dacă intensitatea ajutorului de stat depăşeşte 50% Beneficiari (9 ianuarie 2012): 76 proiecte în curs de derulare, în valoare de 1,3 mld. lei. Programul “Cumpără româneşte” Vizează creşterea capacităţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti. Finanţarea este de 4,15 mil. lei (fără TVA) şi provine din fonduri europene. Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare. 42 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Lucian Pricină, , Ministerul Mediului 42

E. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită
Total program Prima Casă (1-4), până la 31 decembrie 2011: garanţii, în valoare totală de aprox. 2,2 mld. euro. Prima Casă 4 (de la 1 iunie 2011): Beneficiari: orice persoană care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp. Finanţatorii (băncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator. 43 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Angela Carabas, , Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, MFP 43

F. Programul de promovare a exporturilor
Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamă Branduri sectoriale actuale: Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă Portalul de informaţii de comerţ exterior, Oferă informaţii privind oportunităţile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE. Peste de vizitatori în prezent, după un an de la lansare. Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor: Buget: 36,4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţială sau totală) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

F. Programul de promovare a exporturilor (cont.)
Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii internaţionale Hannover Messe – pentru sectorul industrial Cebit – pentru sectorul IT Vinexpo – pentru exportatorii de vin Koln – pentru exportatorii de mobilă Pret a Porter – pentru sectorul confecţii Organizarea de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri. Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

Exporturile sunt mai mari decât în 2008, atingând un nivel record în istoria României
Sursa: Institutul Național de Statistică *) Prognoze Comisia Națională de Prognoză

G. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
Întărirea sistemului de verificare a achiziţiilor publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumentele structurale: stabilirea rolului şi funcţiilor structurilor implicate în verificarea achiziţiilor publice, responsabilizarea acestor structuri şi creşterea eficienţei verificărilor privind achiziţiile publice Accelerarea procedurilor de verificare a cheltuielilor efectuate de beneficiari şi de rambursare a acestora de către autorităţile de management: Introducerea obligativităţii respectării de către toate autorităţile de management a unui termen de 45 de zile lucrătoare pentru procesarea unei cereri de rambursare. Creşterea gradului de corectitudine în gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune: aprobarea de către Guvern a Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile postaderare Asigurarea unui nivel ridicat de transparenţă în sistemul de gestionare a fondurilor elaborarea Listei de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, care include proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea socio-economică naţională. 47 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, , Direcţia Monitorizare, ACIS 47

Proiecte majore de investiţii în derulare
POS Mediu Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea – 498 mil. lei Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Călăraşi – 440 mil. lei Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Giurgiu – 317 mil. lei Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava – 269 mil. lei Reabilitarea sistemului de termoficare urbană în Botoşani ( ) – 192 mil. lei POS Transport Construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa – 1,8 mld. lei Construcţia autostrăzii Arad - Timişoara (inclusiv varianta de ocolire Arad) – 1,7 mld. lei Construcţia variantei de ocolire a municipiului Constanţa – 946 mil. lei Modernizare DN5, sectorul București – Adunații Copăceni 214 mil lei Modernizarea stațiilor de cale ferată Bistrița, Zalău mil lei 48 48

Proiecte majore de investiţii în derulare
Programul Operaţional Regional Modernizarea Bulevardului Dorobantilor, Municipiul Braila – 125 mil. lei Reabilitarea drumului judeţean DJ 108 A : DN 1F - Românaşi-Creaca-Jibou-Benesat, judetul Salaj – 102,7 mil. lei Reabilitarea drumului judetean 252, Huruiesti - Gaiceana - Parancea - Bibiresti - Buhoci, Km , Judetul Bacau – 98 mil. lei Reabilitarea Spital Judetean de Urgenta Vâlcea – 73,8 mil. lei Modernizarea liniei de tramvai pe ruta Manastur - Piata Garii in Municipiul Cluj Napoca – 76,8 mil. lei POS Creşterea Competitivităţii Economice Sistem informatic integrat pentru dosarul electronic de sănătate – 164,3 mil. lei Eficientizarea consumului de energie a SC Prefabricate Vest Patru SA – 105 mil. lei Competitivitate, extindere, dezvoltare – 96,8 mil. lei Acces Naţional Electronic la Literatura Ştiinţifică de Cercetare – 93,3 mil. lei Institut de Cercetare Dezvoltare Inovare Produse High Tech pentru Dezvoltarea Durabilă – 86,2 mil. lei 49 49

H. Diminuarea poverii financiare şi administrative
În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat cota unică de 16%. Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009. Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010. Declaraţia unică 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate a fost implementată de la 1 ianuarie 2011. În prezent, Declaraţia unică se depune trimestrial de către micii contribuabili, faţă de obligaţia anterioară de depunere lunară a acesteia. Beneficiari: cca angajatori, persoane fizice şi juridice, cu maximum 3 angajaţi exclusiv şi o cifră de afaceri de maximum euro în anul anterior – 54,7% din totalul celor care depun Declaraţia unică. Cotă unică de 1% pentru taxa hotelieră indiferent de categoria de cazare, faţă de 1-5% în funcţie de decizia Consiliilor Locale. Arieratele statului s-au înjumătăţit în perioada iunie 2010 – noiembrie 2011, de la mil. lei la 937,2 mil. lei. A fost creat portalului virtual unic One Stop Shop: 50 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, (int. 2089), Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP 50

a) Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale
Declararea şi plata contribuţiilor sociale în cazul contribuabililor persoane fizice la o singură instituţie, ANAF, faţă de 4 instituţii. Baza de calcul a CAS este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig. În cazul în care nivelul venitului realizat este sub nivelul minim menţionat, contribuabilul nu datorează contribuţie de asigurări sociale. Impact bugetar: influenţe pozitive asupra veniturilor bugetare estimate, de aproximativ 10 mil. lei în anul 2012, ca an tranzitoriu, cu posibilităţi reale de creştere în anii următori. 51 51 51

a) Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale (cont.)
Declararea şi stabilirea impozitului pe baza normelor de venit pentru activităţile de închiriere în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală (cu capacitate de cazare între 1 şi 5 camere inclusiv), fără a mai fi obligatorie autorizarea şi înregistrarea acestora ca PFA. Mecanism de colectare a impozitelor mai simplu, mai sigur şi mai eficient prin: Eliminarea obligaţiei de declarare a veniturilor obţinute de proprietari din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal. Reglementarea mecanismului de percepere a impozitului prin reţinere la sursă şi plata acestuia de către arendaş. Devansarea termenului de plată a accizelor pentru destinatarul înregistrat, pentru evitarea fenomenului de evaziune fiscală, având în vedere că destinatarul înregistrat nu beneficiază de regim suspensiv de accize pe perioada deţinerii produselor accizabile. 52 52 52

b) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate
Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani. La data de 30 noiembrie 2011 s-au înregistrat cereri de eşalonare la plată în valoare de 2,3 mld. lei, din care au fost aprobate cereri în valoare de 996,5 mil. lei. Alte 408 cereri sunt în curs de soluţionare, iar 641 cereri au fost respinse. Încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante prin: anularea penalităţilor de întârziere aferente acestora cu condiţia plăţii voluntare sau a compensării principalului şi dobânzilor până la reducerea cu 50% a penalităţilor în cazul plăţii voluntare sau a compensării principalului şi dobânzii aferente până la Reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţă de celălalt. 53 53 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, (int. 2089), Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP 53

b) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate (cont.)
Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale: stingerea cu prioritate a obligaţiilor fiscale principale şi apoi a celor accesorii, în ordinea vechimii. În certificatul de atestare fiscală se vor trece atât datoriile contribuabilului către stat, cât şi datoriile statului către contribuabil, pentru a acorda posibilitatea participării acestuia la licitaţiile de achiziţii publice. Colectarea TVA-ului la întocmirea şi acceptarea situaţiilor de lucrări, pentru serviciile care determină decontări sau plăţi succesive şi eliminarea obligaţiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an de la data începerii lucrărilor sau de la ultima decontare. Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adică 18,25% pe an). 54 54 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, (int. 2089), Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP 54

c) Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice
Introducerea de reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) Impozitarea rezultatului provenit din aplicarea IFRS la momentul folosirii. Deducerea provizioanelor IFRS şi a provizioanelor suplimentare datorate filtrelor prudenţiale aplicate de BNR. Acordarea deductibilităţii în proporţie de 50% a cheltuielilor privind combustibilul la calculul impozitului pe profit şi impozitului pe venit, şi a TVA-ului la achiziţia de vehicule rutiere destinate exclusiv transportului rutier de persoane şi a combustibilului necesar funcţionării lor. Introducerea posibilităţii de opţiune între sistemul de plată trimestrială şi sistemul de plată anuală a impozitului pe profit, cu efectuarea de plăţi anticipate, în valoare de 25% din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, de la 1 ianuarie 2013. Susţinerea activităţilor civice: scăderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit și a 3‰ din cifra de afaceri. 55 55 55

d) Modificarea legii contabilităţii
2 obiective precise: reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare reducerea birocraţiei în administraţia financiară Am introdus un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai mică de euro: aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5; aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual; bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu un număr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi; semnarea documentelor contabile se va putea face şi de către persoanele cu studii economice superioare, nu doar de către experţii contabili, pe bază de convenţie civilă. firme sunt beneficiarii acestor măsuri (57% din firmele active pe piaţă) 56

I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de control în vederea impozitării veniturilor nedeclarate sau a căror sursă nu poate fi identificată. Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală. Implementarea controlului comerţului electronic. Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor. Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free. Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare. Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care să susţină funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronică”. 57 57 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, (int. 2089), Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP 57

I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont.)
Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse. Anularea calităţii de plătitor de TVA a persoanelor impozabile care nu desfăşoară activităţi economice, nu depun deconturi de TVA o anumită perioadă sau sunt implicate în fapte de evaziune fiscală. Trecerea la determinarea venitului net anual în sistem real, în cazul contribuabililor care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de euro. Extinderea aplicării taxării inverse prevăzute la art. 160 din Codul fiscal pentru toate categoriile de deşeuri prevăzute în Directiva europeană 2006/112/CE. 58 58 58

I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont.)
Rezultate obţinute în anul 2011 de structurile de inspecţie fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, ca urmare a acţiuni de inspecţie şi control: Sume suplimentare stabilite: 9,188 mld. lei Valoarea prejudiciilor stabilite: 7,38 mld. lei Măsuri asiguratorii: 4,252 mld. lei. Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, a scăzut de la 3,382 mld. lei în decembrie 2008 la 1,886 mld. lei în noiembrie 2011. A fost redus numărul de zile de depăşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scăderea numărului de solicitări de rambursare cu termenul depăşit cu peste 90 de zile de la solicitări în decembrie 2008, la 985 solicitări în noiembrie 2011. 59 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, (int. 2089), Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP 59

Veniturile bugetare ale ANAF au crescut cu 5,7% în luna octombrie 2011
A.N.A.F. a realizat venituri bugetare de 15,1 miliarde lei în octombrie 2011. La bugetul de stat s-au încasat 10,9 miliarde lei, în creştere cu 2,6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut: Încasările din impozitul pe profit au fost de 2,1 mld. lei; Încasările din impozitul pe venit au fost de 1,6 mld. lei; Încasările din TVA au fost cu 4,6% mai mici, ca urmare a creșterii accentuate a sumelor restituite din TVA; Încasările din accize au fost de 1,8 mld. lei. Pentru bugetele de asigurări sociale, în octombrie 2011 față de octombrie 2010: la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate veniturile încasate au înregistrat o creştere cu 27,7%; la bugetul asigurărilor sociale de stat s-a înregistrat o creştere cu 9,3%; la bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a înregistrat o creștere cu 14,2%. 60 60 60

J. Sprijinirea agriculturii
Programul “Primul Siloz” Beneficiari: 663 certificate de depozit emise din 2009 până la 13 ianuarie În prezent sunt în circulaţie 370 certificate cu o valoare totală de 509,8 mil. lei garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către MADR. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (pilon II PAC) Proiecte finalizate la 13 ianuarie 2012: Proiecte depuse: , în valoare de aprox. 15,31 mld. euro. Proiecte selectate: , cu o valoare de peste. 4,5 mld. euro. Proiecte contractate (finanţate): , cu o valoare de aprox. 4,2 mld. euro. Plăţile efectuate: 3,36 mld. euro (33% din alocarea ). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară totală fiind de 1,41 mld. euro. 61 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 61

J. Sprijinirea agriculturii (cont.)
Sprijin pentru producătorii agricoli în anul 2012: 14 mld. lei, din care fonduri UE în valoare de 5,9 mld. lei. Realizări în cadrul pilonului I aferent Politicii Agricole Comune, în 2011 depunerea electronică a cererilor pentru plăţi directe pentru 99,7 % din fermieri; absorbţie în proporţie de 99,76% a fondului european (FEGA) pentru plăţi directe, respectiv 100% a fondului european (FEGA) pentru măsuri de piaţă; plăţi realizate în proporţie de peste 80% în primele 3 luni ale anului 2011, asigurându-se fermierilor sume considerabile la începutul campaniei de primăvară; plăţi în procent de peste 99%, pentru milioane fermieri, a avansului din F.E.G.A. – SAPS 2011, în perioada , asigurându-se fonduri la dispoziţia fermierilor pentru campania de toamnă; plata în perioada , cu un avans de 9 luni de zile, a sumelor aferente Axei II PNDR (zonă montană defavorizată, măsuri de agromediu), pentru un număr de 340 mii fermieri reprezintă o premieră în România; Plăţi totale efectuate: miliarde EURO - din care 1,43 miliarde EURO din fonduri de la UE (FEGA + FEADR); 62 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

J. Sprijinirea agriculturii (cont.)
Realizări în cadrul pilonului I aferent Politicii Agricole Comune, în 2011 închiderea Planului de acţiuni în relaţia cu Comisia Europeană, obiectiv care a asigurat continuitate în desfăşurarea activităţii APIA, implicit a plăţilor din fonduri europene către fermieri; internalizarea integrală a procesului de actualizare LPIS – sistemul de identificare a parcelelor agricole (aerofotografiere + digitizare), prin contractare cu MAPN; finalizarea la termen cu un avans de 5 luni a controlalelor pe teren, aferente campaniei de depunere a cererilor pentru plăţi directe 2011; atingerea unei rate de eroare sub 5% pentru SAPS 2010, care a asigurat o reducere a efortului de control teren, respectiv orientarea APIA spre zona de normalitate din punct de vedere regulamentar si procedural; atingerea unei rate de eroare de 2,7% pentru SAPS 2011, care plasează A.P.I.A. printre cele mai performante agenţii din U.E., din punct de vedere a indicatorilor de calitate; 63 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Principalele scheme de sprijin financiar 2011
SURSA PLĂŢI UNITARE BUGET BENEFICIARI Subvenţia pe suprafaţă (pe hectar) FEGA (UE) 100,65 €/ha 877,3 mil. € (3,7 mld. lei) 1,1 mil. fermieri ha Buget Naţional 73,57 €/ha 454,3 mil. € (1,9 mld. lei) ha Subvenţia pentru bunăstare la porc lei/UVM (dacă se accesează toate cele 7 măsuri) 304,1 mil. lei 225 ferme Subvenţia pentru bunăstare la pasăre lei/UVM (dacă se accesează toate cele 6 măsuri) 388,7 mil. lei 180 ferme de pui 150 ferme de găini Prima pe exploatația de bovină 410 lei/cap identic 2010) 593,2 mil. lei fermieri 1,447 mil. capete Prima pe cap de ovină/caprină 40 lei/cap (identic 2010) 299,1 mil. lei fermieri 7,5 mil. capete

Principalele scheme de sprijin financiar 2011 (cont.)
SURSA PLĂŢI UNITARE BUGET BENEFICIARI Subvenţia pentru acciza la motorină Buget Naţional 1,2 lei/litru 1 iul sept.2011 398,00 mil. lei beneficiari pentru anul 2011 Sprijin pentru asigurarea producţiei agricole 50% sau 70% din prima de asigurare, în funcţie de riscurile asigurate 19 aug dec.2011 16,87 mil. lei 5.481 beneficiari pentru anul 2011 Ajutor specific pentru producătorii de lapte de vacă FEGA (UE) Până la 250 €/cap de vacă (2-15 vaci) din zonele defavorizate 22,45 mil. € (94,3 mil. lei) vaci de lapte din zone defavorizate (39,2% din beneficiarii de cotă)

Principalele scheme de sprijin financiar 2011 (cont.)
SURSA PLĂŢI UNITARE BUGET BENEFICIARI Ajutor specific pentru agricultura ecologică/ conversie FEGA (UE) Exploatatie 3.10 mil. € (13,02 mil. lei) 1.067 beneficiari pentru anul 2011 Sprijin pentru ameliorarea raselor și conducerea registrelor genealogice Buget Naţional 8-80 lei/cap 12,25 mil lei 1.739 beneficiari pentru anul 2011 Renta viageră agricolă €/ha 74,8 mil. lei 83,000 beneficiari pentru anul 2011 66

REFORME Reforma cadrului fiscal Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice Reforma Administraţiei Interne Reforma sistemului public de pensii Reforma legislaţiei muncii Reforma dialogului social Reforma educaţiei Reforma sănătăţii Reforma asistenţei sociale Reforma sistemului de justiţie

Reforma cadrului fiscal
Obiective reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012 diminuarea poverii administrativ-fiscale Legea responsabilităţii fiscal-bugetare stabileşte principiile, obiectivele, priorităţile multianuale ale politicii fiscal-bugetare: introduce plafoane de cheltuieli reduce numărul de rectificări bugetare elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale înfiinţează Consiliul Fiscal

Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale
Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la persoane în luna decembrie 2008, la persoane la 1 decembrie 2011. S-a restricţionat politica de noi angajări în sectorul public: doar un post ocupat la 7 posturi care se vacantează. Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale. E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului Electronic Naţional Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP

Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în decembrie 2011 cu 196.523
70

Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice
Legea salarizării unitare oferă un cadru unitar de salarizare personalului plătit din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative. Rezultatele vizate sunt următoarele: Eliminarea salariilor de lux din sistemul bugetar. Reducerea raportului dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului bugetar la nivelul de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene. Armonizarea sistemului de salarizare, ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare; Creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi cei sociali.

Evoluţia cheltuielilor cu personalul
* *Include şi contribuţia de asigurări sociale pentru militari şi poliţişti în valoare de 1,6 mld. lei 72

Reforma Administraţiei Interne
: numărul total de posturi prevăzute a scăzut cu (inclusiv posturi vacante). 2011: numărul de posturi prevăzute s-a redus cu , din care au reprezentat pierderi de personal. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Andrei , , Ministerul Administraţiei şi Internelor

Reforma sistemului public de pensii
Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii; au fost eliminate legile speciale de pensionare („pensiile de lux”); au fost recalculate toate pensiile speciale în baza principiului contributivităţii; vârsta de pensionare se majorează gradual la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, în anul 2030; a fost instituită pensia socială minimă de 350 lei pentru pensionari;

Reforma sistemului public de pensii (cont.)
se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie; se reduce numărul pensionărilor anticipate; sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro.

Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei în anul 2011, cu 30% mai mare decât în anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare și vârstă legală de pesionare a crescut la în același an, cu 21% mai mare decât în anul 2008 - Ron - Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012 *) Prognoze Comisia Națională de Prognoză

Deciziile populiste din anul 2008 au dus la un deficit structural al fondului de pensii nesustenabil și au aruncat România total nepregătită în criză Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012 *) Pentru anii 2011 și 2012 datele sunt prognoze ale Comisiei Naționale de Prognoză

Evoluția raportului dintre pensia medie și salariul mediu brut în perioada 2000-2012
% Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012 *) Prognoze Comisia Națională de Prognoză

Evoluţia cheltuielilor publice cu pensiile între 2008 și 2012
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice *) Pentru anul 2012 datele sunt estimări ale Ministerului Finanțelor Publice 79

Evitarea majorării nesustenabile a deficitului
structural al fondului de pensii din sistemul public Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 mld. lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptată de Guvern.

Reforma legislaţiei muncii
A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmăreşte: adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii; flexibilitatea raporturilor de muncă; prevalarea criteriului de performanţă în raport cu criteriul social în contractele şi relaţiile de muncă; diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente sancţiune cu închisoarea pentru mai mult de 5 angajaţi fără forme legale de muncă primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de la lei la lei pentru fiecare persoană identificată prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la lei armonizarea prevederilor cu directivele europene. La 15 ianuarie 2012: contracte de muncă active Numărul de contracte de muncă active înregistrate a crescut cu în prezent față de luna august din anul 2011; 92,5% din acestea sunt contracte de muncă pe durată nedeterminată.

Numărul contractelor de muncă active în prezent este cu 110
Numărul contractelor de muncă active în prezent este cu mai mare decât în august 2011 * Datele sunt în conformitate cu noul sistem de înregistrare a contractelor de muncă active utilizat de Ministerul Muncii începând cu luna decembrie din anul 2011. 82 82

Reforma dialogului social
Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art.114 din Constituţia României. Legea Dialogului Social, complementară Noului Cod al Muncii: a reformat modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; a desfiinţat contractele de muncă la nivel naţional, menţinându-le doar pe cele la nivel de ramură şi unitate; a adaptat reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă la nevoile actuale ale României . 83 83

Reforma educaţiei Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a sistemului de învăţămant românesc. Principalele modificări vizează: consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; introducerea finanţării per elev pe principiul finanţarea urmează elevul; asigurarea unui grad sporit de descentralizare în învăţământul preuniversitar; redefinirea doctoratului prin instituirea doctoratului știinţific şi profesional; modernizarea managementului universităţilor; reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor şi instituirea Portofoliului Educaţional; finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar; stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii; asigurarea accesului egal la studii pentru grupurile dezavantajate; introducerea Programului „Şcoală după Şcoală”.

Reforma sănătăţii Măsuri structurale de reformare a sistemului:
descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc din 435 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, 370 au fost transferate către autoritățile publice locale 67 de spitale au fost închise în vederea redirecţionării resurselor financiare spre spitalele performante impunerea obligaţiei tuturor pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei/lună la plata contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5%: numărul plătitorilor a crescut de la 8,5 milioane la aprox. 10 milioane. introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici controlul cheltuielilor cu medicamentele prin impunerea taxei clawback Măsuri în pregătire: introducerea cardului naţional de sănătate introducerea prescripţiei şi a fişei electronice pentru pacient stabilirea pachetului minimal de servicii medicale (în limita contribuţiei de 5,5%) Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Calin Alexandru, , Direcţia Asistenţă Medicală – Ministerul Sănătăţii

Reforma asistenţei sociale
Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective: restructurarea generoaselor programe de asistenţă socială şi orientarea spre categoriile sociale cu adevărat vulnerabile reanalizarea schemei de venit minim garantat şi impunerea unei grile corecte de evaluare a acelora care intră sub incidenţa acesteia reanalizarea ajutoarelor de căldură prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintită a ajutoarelor la plata facturii de energie termică finalizarea descentralizării serviciilor sociale regândirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora 86 86

Modificarea sistemului de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu energie termică
Sezon rece Sezon rece Observaţii Beneficiari subvenţii alocate de la nivel central Numărul de beneficiari va creşte cu aprox persoane Subvenţie diferenţiată în funcţie de venit 120 mil. lei 345 mil. lei Buget Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) Total sume alocate de la nivel central 474 mil. lei Economie de 129 mil. lei la bugetul de stat Ajutoare acordate de autorităţile locale 700 mil. lei Bugete locale Prag maxim de venit pentru care se acordă subvenţia 615 lei 786 lei/familie 1082 lei/ persoană singură O nouă categorie ( ): persoanele singure cu venituri cuprinse între 786 – 1082 lei 87 87

Reforma sistemului de justiţie
Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate. Rezultatele aşteptate: scurtarea duratei proceselor judiciare; simplificarea procedurii de judecată; diminuarea costurilor actului de justiţie; îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor; împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, , Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei

Strategia Naţională Anticorupţie 2011-2014
Planul naţional de acţiune se bazează pe 3 tipuri de intervenţii: Prevenire: inventarul măsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice consolidarea integrităţii în sistemul judiciar şi Parlament transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale achiziţii publice mediul de afaceri administraţia publică locală Educaţie: formare profesională pentru proprii angajaţi campanii de informare publică Combatere: DNA şi ANI piloni principali ai luptei anticorupţie – stabilitate legislativă şi instituţională protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene consolidarea mecanismelor administrative de control şi audit intern confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, , Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei

IMPACTUL ECONOMIC AL DECIZIILOR LUATE
Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor Evoluţii economice favorabile Investiţii publice şi private Lucrări de investiţii finalizate în infrastructură Absorbţia fondurilor europene

Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor
Veniturile bugetare colectate au atins în anul 2010 cel mai ridicat nivel din ultimii 6 de ani: 33% din PIB. În anul 2011: 33,3% din PIB În anul 2012: 33,7% din PIB Deficitul bugetar este sub control Faţă de 7,3% în anul 2009, în anul 2011 deficitul bugetar a fost de 4,2%; Bugetul a fost croit în anul 2012 pentru a reduce deficitul la sub 3% din PIB. Deficitul de cont curent este mai mic cu 6,6% Deficitul de cont curent a fost de 4,23 mld. euro în primele 11 luni din anul 2011, mai mic cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. Datoria publică a României este una dintre cele mai scăzute din UE În anul 2011, datoria publică a fost de 34% din PIB. 91 91

Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor (cont.)
Vulnerabilitatea dată de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectată În anul 2010, datoria externă pe termen scurt a fost de 19,55 mld. euro, faţă de cea angajată iresponsabil în anul 2008, de 20,6 mld. euro. Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportată la totalul datoriei externe a scăzut de la 28,5% în 2008 la 21,1% în 2010. Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportată la totalul datoriei publice a scăzut de la 45,1% în 2008 la 32,9% în 2010. Inflaţia scade De la o medie anuală de 7,85% în 2008 la 5,9% în Pentru anul 2012 am stabilit ţinta de 3%. Relansarea creditării are loc prin reducerea substanţială a costurilor Rata dobânzii de politică monetară a scăzut de la 10,25% în 2008 la 5,75% în prezent. 92 92

România câștigă bătălia cu inflația
Sursa: Institutul Național de Statistică *) ținta Banca Națională a României

Structura veniturilor bugetare în PIB: 2009 – 2012 (%)
94 94

Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2009 – 2012 (%)
95 95

Evoluţii economice favorabile
Al patrulea trimestru consecutiv de creştere economică În al treilea trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut ca serie ajustată cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010, respectiv 1,8% faţă de al doilea trimestru din acest an. Creșterea PIB în primele 9 luni a fost de 2,7%. Industria rămâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei: Producţia industrială a cunoscut o creştere de 5,5% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi cu 6,3% în primele 11 luni din anul 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţă de 2009, cu 30% faţă de 2008 şi cu 8% în primul semestru din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010; În primele 11 luni din anul 2011, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 16,6%, iar comenzile industriale noi cu 14,9%, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României. Valoarea exporturilor în anul 2010 (37,3 mld. euro) a depăşit cu 3,6 mld. euro anul 2008; Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţă de anul 2008; În primele 11 luni din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu peste 23% mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului precedent, totalizând 176,6 mld. lei. 96 96

Cursul de schimb s-a menținut stabil în perioada 2009-2011

Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000-2011
Sursa: Banca Națională a României

Evoluţii economice favorabile (cont.)
Investiţiile străine directe s-au ridicat 1,639 mld. euro în primele 11 luni din anul 2011, acoperind în proporţie de 38,7% deficitul de cont curent. Sectorul construcţiilor a revenit pe plus Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele 11 luni din anul 2011 cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. Şomajul se stabilizează în acest an la nivelul înregistrat în 2008 După ce a crescut de la 4,4% în 2008, la 8,36% în martie 2010, rata şomajului înregistrat şi-a reluat descreşterea, până la 5,06% în noiembrie 2011; Numărul şomerilor indemnizaţi a fost cu 147,1 mii persoane mai mic în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010; În anul 2011 s-au încadrat în muncă persoane, depășindu-se astfel cu peste numărul persoanelor estimate a fi încadrate (324 mii persoane). 99 99

Rata şomajului se apropie de nivelurile înregistrate în anul 2008
100 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012 100

Investiţii publice şi private
În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii. Alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut la 36,1 mld. lei în anul 2011, iar în anul 2012 la 38,1 mld. lei faţă de 32,6 mld. lei în anul 2008 (an cu vârf de creştere economică). În primele 11 luni din anul 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 30 mld. lei, cu 3,2 mld. lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Ponderea investiţiilor totale în PIB în anul 2011 a fost de 24% (conform Eurostat, ianuarie 2012). În anul 2011, România s-a situat pe locul al doilea în UE-27, ca pondere a investiţiilor totale realizate în PIB, fiind devansată de Cehia (24,7%). Previziunile pentru anul curent indică o pondere a investiţiilor totale în PIB în România de 24,2%, cel mai ridicat nivel din UE. 101 101

Fitch: Rating în creștere pentru România
Portugalia România Grecia Sursa datelor: Fitch, 16 ianuarie 2012

S&P: Rating stabil pentru România
Sursa datelor: S&P, 16 ianuarie 2012

4. Lucrări de investiţii în infrastructură încheiate în perioada 2009-2011
Infrastructura rutieră: Autostrăzi: 106,68 km 54,18 km secţiunea Drajna – Feteşti şi secţiunea Feteşti – Cernavodă 52,5 km secţiunea Câmpia Turzii - Gilău Centuri ocolitoare în regim de autostradă: 51,56 km (Sibiu, Pitesti) Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 737 km Variante ocolitoare la profil de drum naţional: 72,305 km Drumuri - reparaţii capitale: 78,68 km Poduri: 3,4 km (9 poduri) Infrastructura feroviară şi metrou: Infrastructura feroviară: Reabilitare linii CF: 258,84 km; Tuneluri reabilitate: 1,37 km; Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 43 poduri şi podeţe Reparaţii capitale: 4 pasaje, 1 tunel pietonal, 18 platforme subansamble CF Modernizare staţii CF: 21 staţii Lucrări implementare cerinţe Schengen: 4 puncte de trecere frontieră Informatizare gări: 7 staţii 104 104

4. Lucrări de investiţii în infrastructură încheiate în perioada 2009-2011 (cont.)
Metrou Magistrala 4 - racorduri de metrou - tronson Nicolae Grigorescu - linia de centură şi tronson 1Mai – Parc Bazilescu 6 STAŢII - 7,3 km; Modernizarea instalaţiilor electrice: 9 substaţii electrice de tracţiune Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap: 81 escalatoare Infrastructura navală Ranfluare epavă Transilvania Zonă de decontaminare echipamente de depoluare Ponton complex pentru control trecere frontieră în Portul Galaţi Infrastructura aeroportuară Dezvoltare şi modernizare Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti Terminal sosiri interne Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara Amenajare cale de rulare şi extindere platformă Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara Pistă pentru aeronave uşoare la Aerodromul Strejnic – Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă 105 105

AUTOSTRĂZI EXECUTATE LEGENDA Autostrazi executate Lungime: 418 km
CAMPIA TURZII - GILAU Lungime ,8 KM Finantare: Bugetul de Stat In exploatare VARIANTA DE OCOLIRE ARAD Lungime 12,25 KM Finantare: Bugetul de Stat, BEI, FC In exploatare MOARA VLASIEI – PLOIESTI (sector 1b) Lungime ,29 KM Finantare: Bugetul de Stat In exploatare ARAD - TIMISOARA Lungime 32,25KM Finantare: Bugetul de Stat, BEI, FC In exploatare VARIANTA DE OCOLIRE SIBIU Lungime ,56 KM Finantare: ISPA, Bugetul de Stat In exploatare MEDGIDIA - CONSTANTA Lungime 14,57KM Finantare: Bugetul de Stat, BEI, FC In exploatare BUCURESTI - PITESTI Lungime ,66 KM Finantare: Bugetul de Stat In exploatare LEGENDA Autostrazi executate Lungime: 418 km Valoare: 1.862,96 M EUR Bucuresti BUCURESTI - CERNAVODA Lungime ,7 KM Finantare: Bugetul de stat, BEI, ISPA In exploatare VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTA Lungime 10,88 KM Finantare: Bugetul de Stat, BERD, FC In exploatare

Absorbţia fondurilor europene la
23 ianuarie 2012 În primele 11 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 54,9% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2010. Plăţi efectuate către beneficiari: aprox. 3,22 mld. euro (15,47% din alocarea ), din care: Prefinanţări în valoare de aprox. 1,58 mld. euro Rambursări în valoare de 1,6 mld. euro Plăţile intermediare rambursate de Comisie: 5,55% din alocarea UE Proiecte depuse: în valoare de 56,5 mld. euro Proiecte aprobate: în valoare de 23,7 mld. euro Contribuţia UE = 14,7 mld. euro (76% din alocarea UE 2007–2013) Proiecte contractate: în valoare de 16,1 mld. euro Contribuţia UE = aprox. 12,8 mld. euro (66% din alocarea UE 2007–2013) 107 107

Priorităţi pe termen scurt şi mediu
Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale Implementarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii Infrastructura rutieră Rezolvarea problemei arieratelor Restructurarea companiilor de stat Priorităţi în privatizarea companiilor de stat Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat Continuarea reformei sistemului de sănătate

Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale
Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru; Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri; Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii; Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4,0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 109 109

Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii
3 subprograme: Subprogramul km de drumuri În toate judeţele ţării s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrări. Prima deschidere de ofertă: la sfârşitul lunii iunie, urmată în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor. 9.016 km de drumuri vor intra în reparaţii. Subprogramul modernizarea localităţilor Se vor realiza circa 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii. Procedurile de achiziţie publică sunt în derulare pentru 635 creşe/grădiniţe, cu o valoare totală estimată la peste 760 mil. lei. Subprogramul alimentare cu apă şi canalizare Se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor. Suma alocată este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localități, în funcție de volumul şi tipul lucrării. 110 110

3. Lucrări de investiţii în infrastructură începute în perioada 2009-2012
Infrastructura rutieră Autostrăzi: 241,29 km, pentru porţiuni din secţiunile: Orăştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Lugoj – Deva, Nădlac – Arad, Arad – Timisoara, Cernavodă – Medgidia, Medgidia - Constanţa Centuri ocolitoare în regim de autostradă: 88,36 km (Sibiu, Deva-Orastie, Arad, Constanţa) Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 1.400,207 km Drumuri naţionale – reparaţii capitale: 5,94 km Poduri: 0,116 km (1 pod) Infrastructura feroviară şi metrou: Infrastructura feroviară: Reabilitare linii CF: 25,41 km Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 5 poduri şi podeţe Consolidări terasamente, versanţi: 4 lucrări Lucrări implementare cerinţe Schengen: 3 puncte de trecere frontieră Reabilitare infrastructură feroviară afectată de inundaţiile din anul 2005: 64 de obiective 111 111

3. Lucrări de investiţii în infrastructură începute în perioada 2009-2012 (cont.)
Metrou: Magistrala 5: Drumul Taberei – Pantelimon, tronson Drumul Taberei - Universitate Modernizarea instalaţiilor electrice pe magistralele 1, 2 şi tronson de legatură de metrou Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap în reţeaua de metrou Infrastructura navală Pod rutier la km al Canalului Dunăre - Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa Cheu dana 23 şi 25 parşial din Portul Brăila şi cheu vertical dana 31 din Portul Bazin Docuri Galaţi Sistem de management al traficului de nave pe Dunăre şi pe Canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari Modernizarea sistemului de semnalizări de navigaţie pe Canalul Dunăre – Marea Neagră Sistem de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunăre 112 112

PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE AUTOSTRĂZI
LEGENDA Autostrazi executate Autostrazi in executie Ungheni Autostrazi cu lansare in 2012 Bors Autostrazi in pregatire Tg. Mures Albita Nadlac Arad Deva Sibiu Brasov Timisoara Orastie Lugoj Ploiesti Pitesti EXECUTATE ,89 KM ,96 MEUR IN EXECUTIE ,07 KM ,46 MEUR IN PROCEDURA LICITATIE 25,62 KM ,57 MEUR IN CURS DE LICITARE ,10 KM ,07MEUR TOTAL ,68 KM ,08 MEUR Bucuresti Bucuresti Cernavoda Constanta

AUTOSTRAZI ÎN EXECUȚIE
AUTOSTRADA BRASOV – BORS Tronsonul Suplacu de Barcau – Bors Lungime: 64 km Valoare: 1.928,14 mil. lei Stadiu fizic: executie Constructor: Bechtel NADLAC – ARAD si drum de legatura Lot 1 – km – km Lungime: ,218 km Constructor: Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao Valoare: ,87 mil. Lei – Donep Construct Stadiul actual: executie Lot 2 – km – km NADLAC – ARAD si drum de legatura Lungime: ,664 km Valoare: ,25 mil. Lei Constructor: Alpine Bau GmbH Stadiul actual: executie DEVA – ORASTIE Lungime: 32,80 km Valoare: 945,13 mil. lei Constructor: Strabag AG / Strabag SRL / Straco Grup Stadiul actual: executie ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 2 –km – km Lungime: 19,74 km Valoare (cu TVA): 468,45 mil. Lei Constructor: Asocierea Straco Grup SRL Studio Corona SRL Civil Engineering Stadiul actual: executie ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 3 – km – km Valoare (cu TVA): 749,94 mil. Lei Lungime: 22,11 km Constructor: Impregilo SpA TIMISOARA - LUGOJ Lot 1 – km – km Lungime: 9,5 km Valoare (cu TVA): 260,86 mil. Lei Constructor: Asocierea Spedition UMB SRL – Technostrade SRL – Carena SpA Impresa de Construzioni Stadiul actual: executie LUGOJ - DEVA Lot 1 Lugoj – Dumbrava, Lungime: 27,4 km km – km Valoare (cu TVA): 844,49 mil. Lei Constructor: Asocierea Tirena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Constructioni Stadiul actual: executie ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 1 – km – km Lungime: 24,1 km Valoare (cu TVA): 683,29 mil. Lei Stadiul actual: executie Constructor: SC STRABAG SRL Lot 4 – km – km ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lungime: 16,1 km Valoare (cu TVA): 601,2 mil. Lei Constructor: Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct ‘98 SRL – Astalrom SA Stadiul actual: executie AUTOSTRADA BUCURESTI – PLOIESTI Tronsonul Moara Vlasiei – Ploiesti Lungime: 42,5 km Valoare: 1073,8 mil. lei din care: 14,29 km deschisi traficului in decembrie 2011 Constructor: UMB, PA&CO, Com-Axa,Euroconstruct Stadiu fizic: executie Tronsonul Bucuresti – Moara Vlasiei AUTOSTRADA BUCURESTI – PLOIESTI Lungime: 19,5 km Valoare: 1031,72 mil. lei Constructor: Pizzarotti & Tirrena Scavi Stadiu fizic: executie CERNAVODA – CONSTANTA Tronson Medgidia - Constanta Constructor: Astaldi – Max Bogl Lungime: 31,5 km Din care 17,56 km deschisi traficului in septembrie 2011 Valoare: 709,3 mil. lei Stadiu fizic: executie LEGENDA Autostrazi in executie Lungime: ,07 KM Valoare: ,46 MEUR Bucuresti CERNAVODA – CONSTANTA Tronson Cernavoda - Medgidia Valoare: 618,51 mil. lei Lungime: 20,49 km Constructor: Asocierea Astaldi-Max Boegl Stadiul actual: executie VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTA Constructor: FCC Construction / Astaldi Lungime: 22,1 km Din care 10,88 km deschisi traficului in septembrie 2011 Valoare: 521,03 mil. lei Stadiu fizic: executie

REABILITARE DRUMURI NAȚIONALE CU CONTRACTE EXECUȚIE LUCRĂRI SEMNATE
ÎN PERIOADA SEPT – IAN. 2012 DN 18, Baia Mare – Sighetu Marmatiei, Km – km Constructor: Aktor SA Valoare: 53,85 M EUR Lungime: 58,7 km Stadiu actual: executie 18 DN 29, SUCEAVA – BOTOSANI KM – KM Constructor: As. SC SPEDITION UMB, Technostrade, ARCADA Company SA, SC Consitrans Valoare: ,25 M EUR Lungime: ,07 KM Stadiu actual: executie DN 1H, Zalau - Alesd Lot 2 – km – km Constructor: Asocierea SC SPEDITION UMB SRL- Tehnostrade Valoare (cu TVA): 25,66 M EUR Lungime: 42,824 KM Stadiul actual: executie DN 18, Sighetu Marmatiei – Moisei, Km – km Constructor: Spedition UMB Valoare: 40,28 M EUR Lungime: 69,3 km Stadiu actual: executie DN 18, Moisei – Iacobeni, km – km Constructor: Saphir Structures Valoare: 100,40 M EUR Lungime: 88,46 km Stadiu actual: executie 1H DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – Albita LOT 3–DN 24B, km – km Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 21,02 M EUR Lungime: 25,8 KM Stadiul actual: executie 15A DN 15A, Reghin – Saratel km – km DN 15, Reghin – Tg. Mures km – km Constructor: Strabag AG Valoare: 38,80 M EUR Lungime: 71,5 KM Stadiul actual: executie DN 1H, Zalau - Alesd Lot 1 – km – km Constructor: Asocierea OHL ZS – PEYBER HISPANICA SL – SC Societatea de intretinere si reparatii Drumuri Timisoara Valoare: 21,41 M EUR Lungime: 26,51 KM Stadiul actual: executie 24B 15 DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – Albita LOT 2 – DN 24, km – km DN 24B, km – km Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 23,38 M EUR Lungime: 37 KM Stadiul actual: executie 24 DN 14, Sibiu – Medias – Sighisoara km – km km – km Constructor: Strabag SA Valoare: 38,78 M EUR Lungime: 79,5 KM Stadiul actual: executie 14 DN 73, Pitesti – Campulung – Brasov KM – KM ; KM – KM Constructor: As. AZVI SA – STRACO – PIOMAR DEVELOPMENT – TRACTABEL ENGINEERING, lider Asociatie AZVI SA Valoare: ,24 M EUR Lungime: ,25 KM Stadiu actual: executie DN 73, Largire la 4 benzi intre km si km si drum de legatura cu DN 73D Constructor: Genesis & Straco Valoare: 62,56 M EUR Lungime: 7,28 KM Stadiu actual: executie DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – Albita LOT 1 – DN 24, km – km Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 22,03 M EUR Lungime: 39 KM Stadiul actual: executie Reabilitare DN, cu contracte semnate: (sept – ian. 2012): Lungime: ,23 KM Valoare (cu TVA): ,02 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: ,78 KM Valoare (cu TVA): ,69 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: ,54 KM Valoare(cu TVA): ,08 MEURO Cu finantare BEI Lungime: ,91 KM Valoare (cu TVA): ,03 MEURO DN 6, Alexandria – Craiova Lot 3 – km – km Constructor: Secol SPA – Secol Romania SRL Valoare: 35,24 M EUR Lungime: 36,952 KM Stadiul actual: executie DN 71, Baldana – Targoviste – Sinaia Lungime: ,99 km Valoare: ,83 M EUR Constructor:Spedition UMB/ Consitrans/ IPTANA Stadiul actual: executie DN 21, km – km Lungime: 16,95 km Valoare: 11,11 M EUR DN 6, Alexandria – Craiova Lot 1 – km – km Constructor: Shapir Structures 1991 Valoare: 41,53 M EUR Lungime: 42,245 KM Stadiul actual: executie DN 5, Bucuresti – Adunatii Copaceni km – km Constructor: SC ROMSTRADE SA Valoare: 19,11 M EUR Lungime: 11,647 KM Stadiul actual: executie SERBIA DN 6, Alexandria – Craiova Lot 2 – km – km Constructor: Asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 SRL Valoare: 40,32 M EUR Lungime: 52,8 KM Stadiul actual: executie DN 56, Craiova – Galicia Mare Km – Lungime: 47 km Valoare: 75,3 M EUR Constructor: DELTA ACM 93 Stadiul actual: executie

REABILITARE DRUMURI NAȚIONALE CU LICITAȚII ÎN CURS DE DERULARE
DN 24, Crasna –Iasi, Km – km Lungime: 77,45 km Valoare: DN 76, Beius - Oradea km – km Lungime: 50,73 km Valoare: 66,75 M EUR DN 76, Stei - Beius Km – km Lungime: 31 km Valoare: 39,96 M EUR DN 25, Tecuci – Sendreni, Km – km Lungime: 64,63 km Valoare: 71,58 M EUR Reabilitare DN, in curs de licitare: Lungime: ,38 KM Valoare (cu TVA): ,38 MEURO Din care: Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: ,63 KM Valoare(cu TVA): ,58 M EURO Cu finantare BEI Lungime: ,75 KM Valoare (cu TVA): ,80 M EURO SERBIA DN 56, Galicia Mare - Calafat Km – Lungime: 37,02 km Valoare: 44,09 M EUR

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE
CU CONTRACTE EXECUȚIE LUCRĂRI SEMNATE ÎN PERIOADA SEPT – IAN. 2012 Varianta de ocolire CAREI Lungime: ,46 KM Valoare (cu TVA): 11,36 M EUR Stadiul actual: In curs de semnare contract executie lucrari Varianta de SACUIENI Lungime: 7,62KM Valoare (cu TVA): ,45 M EUR Stadiul actual: In curs de semnare contract executie lucrari Varianta de ocolire RADAUTI Constructor: SC SPEDITION UMB+Technostrade Lungime: ,579 KM Valoare (cu TVA): 24,21 M EUR Stadiul actual: executie Pasaj denivelat pe DN19 la Moftin Constructor: Betonut ZRT&Alfarom Lungime: 0,123 km Valoare: 4,54 M EUR Stadiu actual: executie Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad (DN7, KM ) peste CF Arad - Bucuresti Constructor: SC Confort SA Timisoara&SC Vel Service SA Buc. Lungime: 0,72 KM Valoare (cu TVA): ,1 M EUR Stadiul actual: executie Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste CF Brad - CF Curtici - DJ 709B Constructor: SC CCCF Drumuri si Poduri TImisoara SRL Lungime: 1,37 KM Valoare (cu TVA): ,18 M EUR Stadiul actual: executie Craiova Sud-Vest, DN 56 – DN 55 – DN 6 Lungime: ,87 KM Valoare (cu TVA): 17,28 M EUR Constructor: Asoc. SCT Bucuresti SA&Doprastrar Stadiul actual: executie, ctr. semnat in decembrie 2011 VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE (sept – ian. 2012): Lungime: ,33 KM Valoare (cu TVA): ,16 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: ,99 KM Valoare (cu TVA): ,50 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: ,05 KM Valoare(cu TVA): ,50 MEURO Cu finantare BERD Lungime: ,30 KM Valoare(cu TVA): ,16 MEURO Pod peste Dunare la Giurgeni pe DN 2A km Constructor: Bilfinger Berger Baugesellsch AFT MBH Lungime: 1,463 km Valoare: 11,28 M EUR Stadiul actual: executie Pod pe DN 54, KM peste Sai si varianta noua de traseu DN 54, Turnu Magurele, KM – KM Constructor: SC TELDRUM SA Lungime: ,7 KM Valoare (cu TVA): 6,72 M EUR Stadiul actual: executie Varianta de ocolire CARACAL Constructor: ROMSTRADE Lungime: ,35 KM Valoare (cu TVA): 13,13 M EUR Stadiul actual: executie Modernizarea centurii rutiere a mun. Bucuresti Sectiunea A1 – DN 7 Constructor: Asoc. Delta ACM 93&AZVIRT LLC&MAXIDESIGN Lungime: 8,7 km Valoare: 31,48 M EUR Stadiul actual: executie Pod pe DN 39 km 8+988 la Agigea Constructor: Bilfinger Berger Baugesellsch AFT MBH Lungime: 0,266 km Valoare: 4,83 M EUR Stadiul actual: executie Varianta de ocolire CRAIOVA SUD Constructor: As. SECOL SpA/ SECOL Romania Lungime: ,28 KM Valoare (cu TVA): 13,95 M EUR Stadiul actual: Contract executie lucrari semnat in data de Pod si viaducte pe DN 22C km la Cernavoda Constructor: Arcada Company SA Lungime: 0,566 km Valoare: 12,05 M EUR Stadiul actual: executie Varianta de ocolire ALEXANDRIA Constructor: SHAPIR STRUCTURES 1991 Lungime: ,276 KM Valoare (cu TVA): 15,60 M EUR Stadiul actual: executie

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE
CU LICITAȚII FINALIZATE SAU ÎN CURS DE DERULARE Targu Mures Lungime: ,6 KM Valoare (cu TVA): 29,18 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare Tecuci Lungime: ,95 KM Valoare (cu TVA): 20,64 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare Brasov Lungime: ,63 KM Valoare (cu TVA): 61,03 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE LICITATII FINALIZATE SAU IN CURS DE DERULARE – ian 2012: Lungime: ,47 KM Valoare (cu TVA): ,61 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: ,36 KM Valoare (cu TVA): ,91MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: ,45 KM Valoare (cu TVA): ,23 MEURO Cu finantare BERD Lungime: ,655 KM Valoare (cu TVA): ,47 MEURO Modernizarea centurii rutiere a mun. Bucuresti Sectiunea DN 2 – A2 Lungime: 11,45 km Valoare: 69,23 M EUR Stadiul actual: procedura contestata Pod pe A2 km la Cernavoda Pod pe A2 km la Borcea Pod pe DN 2A km la Ovidiu Mihailesti Lungime: ,18 KM Valoare (cu TVA): 13,07 M EUR Stadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare Pod pe DN 3 km la Basarabi Pod pe DN 22C km la Poarta Alba Pod pe DN 39 km la Mangalia

Rezolvarea problemei arieratelor
Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, până la finele lui aprilie 2011; Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintă indicativă; Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei (septembrie 2011). Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012.

Restructurarea companiilor de stat
Reformarea guvernanţei întreprinderilor de stat prin elaborarea (în consultare cu Banca Mondială) şi aprobarea legislaţiei necesare, introducerea obligativităţii auditurilor externe independente periodice şi transferul controlul financiar de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011. Îmbunătăţirea sistemului de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat. Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012. Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima Scrisoare de Intenţie către FMI. Pentru restul întreprinderilor de stat se vor elabora planuri până la finalul lunii decembrie. 120

Management privat în companiile din subordinea M.E.C.M.A.
Separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte a Consiliului de Administraţie – realizat Selectarea consultantului pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziţia firmelor de selecţie manageri – selecţia s-a finalizat la 1 septembrie 2011 Achiziţionarea firmelor de selecţie manageri pentru fiecare companie (primul set de 7-10 companii) – până la 1 octombrie 2011 Listă scurtă cu propunerile de directori generali şi criteriile de selecţie pentru membrii Consiliului de Administraţie – până la 1 decembrie 2011 Modificări în legislaţia specifică – până la 31 decembrie 2011 Numirea managerilor selectaţi şi a membrilor Consiliului de Administraţie – până la sfârşitul lunii februarie 2012

Priorităţi în privatizarea companiilor de stat
1. Privatizarea minoritară/majoritară a companiilor de stat Petrom vânzarea unui pachet de acţiuni de 9,84% din capitalul social Transelectrica, Transgaz Mediaş, Romgaz Mediaş vânzarea de pachete de acţiuni de 15% din capitalul social Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ofertare pachete minoritare prin majorare de capital social cu 10% Complexul Energetic Oltenia (format prin fuziunea S.N. Lignitul Oltenia și cele 3 complexe energetice din Craiova, Rovinari și Turceni) 122

Priorităţi în privatizarea companiilor de stat (cont.)
Electrocentrale București Filiala de Întreținere și Servicii Energetice “Electrica Serv” S.C. Electrica S.A. 2. Privatizarea integrală a următoarelor companiilor de stat: S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud S.C. ISCIR S.A. – CERT S.C. OLTCHIM S.A.

Proiecte prioritare în regim PPP
Transport şi infrastructură Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km Energie Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă Termocentrala de la Doiceşti Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România) 124

Proiecte prioritare în regim PPP (cont.)
Mediu şi agricultură Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan Dezvoltare regională Proiectul Eco din cartierul Ghencea Proiectul Esplanada Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea Sănătate Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan" Justiţie Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat. 125

Continuarea reformei în sistemul de sănătate pe baza dialogului public
Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv prin cea privată. Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurări de Sănătate prin introducerea unui sistem în care „banii urmează pacientul”; Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în vederea modificării acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil; Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte. 126 126

Pentru informații suplimentare: Andreea PAUL
Consilier de Stat al Prim-Ministrului Lector universitar, Dr. Facultatea de Relatii Economice Internationale Academia de Studii Economice Tel: Fax:

AP/R/4/2012 Reforme 2009 - 2012 Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 24 ianuarie 2012.

Presentaciones similares

Presentación del tema: "AP/R/4/2012 Reforme 2009 - 2012 Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 24 ianuarie 2012."— Transcripción de la presentación:

Presentaciones similares

Sobre el proyecto

Feedback

Iniciar la sesión

Autorizarse a través de una red social:

AP/R/4/2012 Reforme 2009 - 2012 Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 24 ianuarie 2012.

Presentaciones similares

Presentación del tema: "AP/R/4/2012 Reforme 2009 - 2012 Guvernul României Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul 24 ianuarie 2012."— Transcripción de la presentación:

Presentaciones similares

Sobre el proyecto

Feedback