S2-1 ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) SESIUNEA 2 MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII.

S2-1 ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) SESIUNEA 2 MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII. 25 Aprilie 2006 Autor: D. José Manuel Nocito

S2-2 INDICE.

S2-3 SESIUNEA 2: OBIECTIVE Elaborarea unui model de gândire strategică în cadrul ADR orientat către atragerea investiţiilor străine. Model teoretic de lucru cu grupuri străine (reprezentanţi ai altor agenţi care intervin în procesul de atragere de investiţii şi experţi independenţi).

S2-4 1.Concepte de Bază 1.1. Introducere. În cadrul concurenţei actuale diferite zone şi regiuni din lume se întrec în atragerea de investiţii, atragerea companiilor, şi a tututror tipurilor de fluxuri (capitaluri, turism, persoane, cunoştinţă, etc.). Punctul de plecare pentru strategia regională Obiectivul nostru este atragerea companiilor şi a noilor investiţii din exterior care să permită dezvoltarea economică şi socială a regiunii, şi indirect, atragerea altor elemente fundamentale pentru competitivitate, cum ar fi persoanele calificate (sau evitarea emigrării talentelor), cunoştiinţelor, etc.).

S2-5 1.Concepte de Bază. 1.2 Regiuni /Zone şi competitivitate (1) Zonele sau regiunile cu care concurează Regiunea de Vest în atragerea de ISD se pot defini ca spaţii geografice şi configurare cu două elemente distinctive:  O omogenitate în ceea ce priveşte caracteristicile socioe conomice, nivelele de dezvoltare şi cultură.  O anumită capacitate de autogestiune şi de control asupra variabilelor cheie pentru investiţia în noi resurse şi generarea de bogăţii) Aceste două caracteristici, omogenitate şi capacitatea de autogestiune, sunt cele care dau sens formulării strategiilor pentru ansamblul regiunii. În cazul Regiunii de Vest o analiză preliminară face cunoscute ambele elemente:

S2-6 Objetivul acestui plan pentru Regiunea de Vest va fi identificarea factorilor de competitivitate, plecând de la situaţia actuală, care pot fi un succes pentru regiune în contextul mondial al atragerii de ISD. Una din ideile cheie asupra careia ne vom centra este aceea de “competitivitate globală a regiunii”. Această idee presupune că competitivitatea regiunii se bazează pe competitivitatea individuală a fiecăruia dintre agenţii (companiile, industriile, administraţiile şi restul agenţilor), şi pe a sinergiilor care sunt consecinţele relaţiilor care se stabilesc între ele. 1.Concepte de Bază. 1.2 Regiuni/Zone şi competitivitate (2)

S2-7 1.Concepte de bază. 1.3 Elemente cheie pentru competitivitate (1) Plecând de la globalizare care crează un mediu competitiv la scară mondială, trebuie să scoatem în evidenţă elementele locale proprii, care fac regiunea diferită, pentru a concura. La aceste elemente globalizare şi localizare, trebuie să adăugăm elementul “cunoaştere”, pentru a avea modelul de competitivitate şi dezvoltare regională. CUNOAŞTERE GLOBALIZARE FACTORI DE LOCALIZARE COMPETITIVITATE DEZVOLTARE REGIONALĂ Cunoştiinţele (şi, deci, persoanele) sunt cele mai importante în faţa dezvoltării. Investiţiile, personele, bunuri şi idei sunt de fiecare dată mai accesibile. Caracteristicile diferenţiatoare a fiecărei regiuni sunt elementul succesului

S2-8 În acest model de competitivitate putem identifica câteva puncte iniţiale: Cooperarea între agenţi. Sinergii între agenţii cheie care intervin în proces. Avantaje competitive. Transformarea aspectului local în element diferenţiator şi de competitivitate. Necesitatea identificării avantajelor competitive ale regiunii. “ ansamblul de elemente care fac ca acea regiune să fie diferită de celelalte şi pe care se poate baza pentru a avea un avantaj competitiv unic“. Câteva dintre aceste avantaje competitive ale regiunilor sunt:  Punctele atractive ale Regiunii pentru atragerea de ISD.  Legături. Suporţi (fizici sau inteligenţi) care să uşureze cooperarea (internă şi spre exterior) şi legătura cu alte regiuni (favorizând atractivitatea). Gândire strategică. Regiunile care reuşesc să atingă cele mai mari cote de competitivtate sunt aacelea care au capacitatea de a-şi fixa obiective şi planuri pe termen lung (capacitate de gândire strategică). 1.Concepte de bază. 1.3 Elemente cheie pentru competitivitate (2)

S2-9 1.Concepte de bază. 1.4 Elementele planificării strategice Nu există un model sau tipar pentru elaborarea unei gândiri strategice; totuşi, în general, putem identifica o serie de elemente comune care sunt prezente în majoritatea planurilor strategice ale oraşelor şi regiunilor: Diagnostic: Situaţia actuală a regiunii, necesară pentru evaluarea punctelor sale slabe şi a potenţialelor. Viziune strategică: O viziune asupra viitorului regiunii rezumată în ansamblul redus al unor idei cheie. Definirea liniilor strategice sau strategii globale: Ansamblul de puncte de lucru cu ajutorul cărora să avansăm pentru a obţine rezultatele propuse.

S2-10 1.Concepte de bază. 1.5 Motive pentru realizarea planificării strategice (1) Nevoia de dezvoltare în Regiunea de Vest a unei capacităţi superioare pentru atragerea de ISD.

S2-11 Este necesară coordinarea de acţiuni în favoarea ISD în interiorul Programului de Dezvoltare Regională 2007-2013 care va fi finanţat de UE. Este necesară dezvoltarea modelelor de cooperare între toate instituţiile şi agenţii care intervin în procesul de atragere de ISD. Şansa de elaborare a unei gândiri strategice care permite crearea unei viziuni de viitor pentru regiune, împărţită, ca proces participativ între toţi agenţii din regiune. Crearea plecând de la această gândire strategică a unei ustensile de planificare utilă pe termen lung.. 1.Concepte de bază. 1.5 Motive pentru realizarea planificării strategice (2)

S2-12 2: Procesul de Planificare strategică (1). 2.1 Introducere Atragerea de investiţii trebuie să fie propusă ca “un proces” în marketing-ul strategic teritorial. Se necesită o cunoaştere profundă a produsului (regiunea) şi a clientului (Investitor extern). În acest moment sistemele tradiţionale bazate doar pe stimulente/ajutoare pentru investiţie nu sunt suficiente pentru atragerea de investiţii, nu ne putem baza strategia doar pe ajutoarele pentru investiţie. STRATEGIA TREBUIE SĂ AIBĂ ÎN VEDERE FACTORII DE LOCALIZARE VALORAŢI DE INVESTITORI.

S2-13 COMPANIE INVESTIŢIE STRĂINĂ REGIUNEA DE VEST DECIZIE DE INVESTIŢIE LUATA ÎN PREALABIL BAZATĂ PE RENTABILITATE IDENTIFICARE ŞI PROMOVARE AVANTAJE COMPETITIVE ALE REGIUNII Strategia ADR-lui: CADRU CONCURENŢA INTERNAŢIONALĂ INTĂRIREA DETERMINANTELOR IDS ALEGEREA SECTOARELOR PRIORITARE COORDINARE INSTITUŢIONALĂ MARKETIN-UL REGIUNII NOI OCAZII DE INVESTIŢII CRITERII PENTRU LUAREA DE DECIZII AVÂND ÎN VEDERE ATRACTIVUL REGIUNII PROCES SISTEMATIC DE ATRAGERE A INVESTIŢILOR DEZVOLTAREA ELEMENTELOR CHEIE ALE COMPETITIVITĂŢII 1.NEVOIA INTERNAŢIONALIZĂRII 2.ELABORAREA STRATEGIILOR ŞI A PROIECTULUI 3.STUDIUL ŞI ANALIZA LOCAŢIILOR ALTERNATIVE 4.DEFINIREA FINALĂ A PROIECTULUI 5.DECIZIA FINALĂ Etape de luare a deciziilor în companie: DEZVOLTAREA STRATEGIEI DE ATRAGERE îNDREPTAT GRUPURILOR DE COMPANII (“CLUSTERS”) ŞI REŢELELOR DE COOPERARE.. Inter-relaţii 2: Procesul de Planificare strategică (2). 2.1 Introducere

S2-14 2: Procesul de Planificare strategică (3). 2.1 Introducere. Analogii

S2-15 MATERIE PRIMĂ PRODUS FINAL MAŞINIPERSOANE UNELTEMETODEMAT. AUXILIARE 2: Procesul de Planificare strategică (4). 2.1 Introducere. Analogii - tipuri de procese

S2-16 FACTORI REGIUNEA DE VEST ATRACTIVITATEA REGIUNII DE VEST PENTRU ISD RESURSE FIZICE PERSOANE ADR / AGENŢI TABLOU DE CONTROL. INDICATORI PROCEDURI. PROCESE DE LUCRU FACTORI REGIONALI DE NIVEL SECUNDAR 2: Procesul de Planificare strategică (5). 2.1 Introducere. Analogii - tipuri de procese

S2-17 2.2 Metodologia de lucru propusă Devoltarea unui plan metodologic, îndreptat direct către oferirea "gândirii strategice" tuturor agenţilor (interni şi externi) care intervin în regiune, şi în afara ei, pentru ca aceştia să poată să devină chei în procesul de atragere a ISD. AGENŢI INTERNI AGENŢI EXTERNI INSTITUŢII COMPANII REGIUNI COOPERATIVE CENTRE DE EDUCAŢIE PRIMĂRII GUVERN LOCAL CAMERE DE COMERŢ UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERN CENTRAL COMPANII STRĂINE COMPANII LOCALE Agenţia Naţională de Investiţii BIROURI COMERCIALE / AMBASADE BIROURI DE CONSULTANŢĂ ENTITĂŢI FINANCIARE Asociaţii de Afaceri CENTRE DE I+D+I Sindicate

S2-18 FAZA 4. EVALUAREA ŞI RECAPITULAREA STRATEGIEI FAZA 3. DEFINIREA STRATEGICĂ FAZA 2. DIAGNOSTIC FAZA 1. PLANIFICARE CADRU DEFINIŢIA STRATEGICĂ ATRAGEREA DE ISD REGIUNEA DE VEST 2.2 Metodologia de lucru propusă Etapele procesului

S2-19 3: Desarrollo del proyecto. 3.1 Fase 1. Planificación Comitetul Director (CD) Comitetul Consultativ (CC) Echipa Tehnică (ET) ADR Regiunea de Vest Comitetul Consultativ. Format dintr-un reprezentant din fiecare unul dintre agenţi. Organismul consultativ, se ocupă de fixarea marilor linii strategice ale proiectului. Comitetul Director (Steering Comité). Organismul care se ocupă cu supervizarea proiectului şi ţin legătura cu echipa tehnică. (Format dintr- un număr redus de reprezentanţi ai agenţilor reprezentaţi în comitetul consultativ). Echipa tehnică a ADR. Responsabilă cu executarea diferitelor activităţi în cadrul proiectului, şi cu coordinarea diferitelor proiecte/reprezentaţii derivate din Plan. Format din tehnicieni ai ADR şi agenţii de dezvoltare locală ale regiunii. Consultanţă externă ? (CE)

S2-20 În continuare vom dezvolta detaliat prima etapă de diagnostic anterior plecând de la analiza documentelor existente. În acest seminar nu putem să dezvoltăm recapitularea diagnosticului anterior aşa cum ar trebui, şi cum am indicat prin intermediul interviurilor luate reprezentanţilor agenţilor şi grupurilor de contrast. Interviuri Agenţi Interni şi Externi DIAGNOSTIC ANTERIOR Punct de referinţă. Izvoare existente (Rapoarte, statistici, studii, etc.). Grupuri de Contrast DIAGNOSTIC FINAL REGIUNEA DE VEST (ET/CE) (CC/CD) (ET/CE) 3: Desarrollo del proyecto. 3.2 Fase 2. Diagnóstico

S2-21 VIZIUNEA/ MISIUNEA ADR OBIECTIVE PRELIMINARE DIAGNOSTIC EXTERN DIAGNOSTICO INTERN Analiza pieţei ISD Mediu politic, economic, social, cadru juridic-legal Analiza concurenţei, investitori, furnizori Analiza capacităţilor (avantaje competitive, competenţe cheie, Puncte forte şi Puncte Slabe). AMENINŢĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI CADRU DAFO PUNCTE FORTE ŞI PUNCTE SLABE ANALIZE SUPLIMENTARE DEFINIREA STRATEGIEI DEZVOLTAREA STRATEGIEI EXECUŢIE ŞI DESFĂŞURARE DIAGNOSTIC DEFINIRE STRATEGICĂ 3: Desarrollo del proyecto. 3.2 Fase 2. Diagnóstico. 3.2.1 Diagnóstico previo

S2-22 Vom pleca de la definiţiile actuale Viziunii, Misiunii şi obiectivelor actuale în ADR (de pe pagina sa web): http://www.adrvest.ro/index.phphttp://www.adrvest.ro/index.php Viziune  Viziunea ADR Vest este, ca agenţia să devină un reper profesional de nivel european ce va mobiliza voinţa politică şi va gestiona competent resursele financiare disponibile în vederea susţinerii şi dezvoltării intense şi armonioase a regiunii noastre. Misiune  Misiunea ADR Vest este de a se implica în programarea strategică a dezvoltării economice şi sociale a regiunii, în parteneriat cu actorii locali, de a gestiona competent programele şi proiectele finanţate din fondurile structurale alocate pentru dezvoltarea regiunii, de a iniţia programe pentru promovarea strategică a Regiunii de Vest şi de a atrage noi resurse cu impact pentru bunăstarea comunităţii. Principalele obiective ale ADR Vest se referă la gestionarea fondurilor de dezvoltare alocate de către Uniunea Europeană Regiunii de Vest, programarea strategică a dezvoltării economice şi sociale a regiunii în parteneriat cu actorii locali, promovarea cooperării şi transferului de informaţii şi competenţe dintre mediul de afaceri, cel ştiinţific şi cel tehnologic pentru dezvoltarea regiunii, coordonarea realizării parteneriatelor inter-regionale, intra-regionale şi a relaţiilor internaţionale ale agenţiei, promovarea Regiunii de Vest pe plan naţional şi internaţional si realizarea unor proiecte cu impact major în dezvoltarea regiunii. 3.2.1: Diagnóstico previo. Visión /Misión /Objetivos (1)

S2-23 Este inclusă într-o formă implicită atragerea de investiţii în strategia internaţională, dar s-ar putea face o nouă referire la obiective: Promovarea investiţilor străine în sectoarele obiectiv, ca o măsură pentru dezvoltarea economică şi socială, bazată pe productivitate şi competitivitate şi favorizând adaptarea la piaţa economiei regionale. DIAGNOSTIC INTERN AL REGIUNII CARE SĂ PERMITĂ IDENTIFICAREA PUNCTELOR FORTE PENTRU ATRAGEREA INVESTIŢIILOR (îndreptat către zona industrială) 3.2.1: Diagnóstico previo. Visión /Misión /Objetivos (2)

S2-24 Izvoare principale: Plan de Dezvoltare Regională 2007-2013, Analiză Social-economică a Regiunii de Vest, Strategie Regională de Innovare). Criterii: 1. Mediu fizic 2. Demografia şi bursa de muncă. 3. Infrastructuri şi comunicţii 4. Structura economică. Sector secundar 5. Potenţial tehnologic 6. Organizare politică 7. Clima socială 8. Bunăstare socială. 9. Educaţie şi cultură 10. Legislaţie. Rezumatul celor mai semnificative date: 3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (1)

S2-25 3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (2)

S2-29 3.2.1: Diagnostico anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (6)

S2-30 Nota 1. Nu există informaţii actualizate ale ISD în Regiune. Propunem o analiză plecând de la datele naţionale. Structura pe sectoare ISD în România 2005 şi %/total ISD 2005 (Sursă: ARIS annual report 2005 http://www.arisinvest.ro/ ): ARIS annual report 2005http://www.arisinvest.ro/ Telecomunicaţii (1162 milioane USD - 22,61% din totalul investiţiilor) Industria lemnului celulozei şi hârtiei (682 milioane USD- 13,28%) Servicii (623 milioane USD – 12,12%) Comerţ (496 milioane USD – 9,59% ) Industria energetică (431 milioane USD – 8,38% ) Industria constructoare de maşini (422 milioane USD - 8,2%) Construcţii şi materiale de construcţii (421,5 milioane USD – 8,2%) Industria metalurgică (219 milioane USD – 4,26%) Industria electronică şi electrotehnică (208 milioane USD – 4,04%) 3.2.1.1 Diagnostic Intern. Date ISD (1)

S2-31 Principalele ţări investitoare: 3.2.1.1 Diagnostic Intern. Date ISD (2) DateARIS raport anual 2005 : Anul2005 Anul2004  Nº de proiecteadministrate de ARIS 74 52  Totalul investiţiei acumulate ARIS 2.870 MM€ 55%/Total 2.399 MM€ 58%/Total Total ISD 5.197 MM€ 27% 4.098 MM€ ARIS a administrat în 2005 26 mari proiecte care presupun o investiţie de 1.423,1 MM€.

S2-32 Analiza datelor ISD: ARIS este principalul prescriptor al statului în ISD. ARIS îşi centrează toate forţele în atragerea investiţilor mari şi mijlocii. (26 proiecte, presupun 27% din ISD în România). Din cele 11.719 companii străine noi în 2005,74 din ele (0,63%) administrate de ARIS presupun 55% din totalul ISD atrase. Concluzii: Trebuie stabilită o cooperare adecvată cu ARIS. Trebuie centrate forţele şi resursele în atragerea de ISD mai mult în volum de investiţii decât în numărul companiilor. Dezvoltarea măsurilor specifice pentru cele mai active sectoare obiective aler ISD. 3.2.1.1 Diagnostic Intern. Date ISD (3)

S2-33 PUNCTE FORTE. Localizare geografică strategică (5 drumuri europene. Prin Regiue trec 2 autostrăzi pan europene principale, pe şosea şi fluvială. Tren). Tradiţie industrială şi diverse activităţi industriale în Timiş şi Arad Forţă de muncă calificată Potenţial de dezvoltare a activităţilor în ceea ce priveşte lemnul şi mobila în zonele mai deprimate(Caraş-Severin şi Hunedoara) Existenţa materiei prime. Devoltarea de infrastructuri în Timiş şi Arad. Nº de Universităţi şi şcoli superioare. Experienţă în I+D al personalului investigator în institute şi universităţi. Sprijin din partea administraţiei locale pentru centrele de investigaţie. Stabilitate politică şi economică. Apartenenţă la UE Condiţii avantajoase (Costul forţei de muncă şi a calificării, sol industrial, costuri energetice, stimulente pentru investiţii, Fonduri structurale UE 2007- 2013 etc.) Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice în regiune. Politici locale de sprijin pentru investitori. Alinierea legislaţiei Române cu cea a UE. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (1)

S2-34 PUNCTE SLABE (1). Puternice diferenţe între judeţele regiunii în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Mono industrii în Caraş-Severin şi Hunedoara afltae în proces de reconversie (metalurgie, sector minier). Risc de conflict social. Rata mare a şomajului. Neîmplinirea condiţiilor mediului înconjurător. Număr scăzut de companii cu tehnologie avansată. Cultură şi cooperare. Cooperare scăzută între industrie şi centrele de I+D+I. Competitivitate scăzută (companii intensive în forţă de muncă şi utilizare de materii prime). Mărime redusă a companiilor (94% micro-companii, mai puţin de 10 angajaţi) Servicii bancare reduse. Densitate scăzută de şosele reparate. Nu există autostrăzi. Diferenţe între I+D+I desfăşurată şi nevoile companiilor. Pierderea personalului în centrele de I+D (Puţini investigatori tineri). Echipament vechi în centrele de I+D+I Participare slabă a ADR Vest în strategiile ARIS Schimbări rapide ale legislaţiei. Inflaţie (9,3% en 2004) Şomaj în Caraş-Severin şi în special în Hunedoara (dublul mediei din România, 6,2% în 2004). Lipsa strategiei în atragerea de ISD. Capacitate scăzută de autoguvernare regională. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (2)

S2-35 Puncte slabe (2). Lipsa specializării în zonele mono-industriale (Caraş-Severin şi Hunedoara), lipsa atracţiei pentru investiţii. Dificultăţi de adaptare la condiţiile de calitate şi mediu înconjurător stabilite de UE. Dificultăţi în şcolarizarea forţei de muncă a marilor companii de stat. Amânarea construcţiei de infrastructuras. Fixarea în mod arbitrar de preţuri pentru materia primă şi energie (monopolul statului). Impozite mari. Economie absorbită. Deformare din partea concurenţei. Pierderea potenţialului investigator. Nu se atrag tinerii. Complexitatea legislaţiei. Proceduri administrative. Neadaptarea infrastructurilor de transport la cerinţe. Emigrarea muncitorilor calificaţi spre alte ţări ale UE. 3.2.1.1 Diagnostico Intern (4)

S2-36 3.2.1.2: Diagnostic extern (1) Ne va permite construirea scenariului prezent-viitor al mediului. Dintre factorii care se analizează de obicei pentru a cunoaşte situaţia mediului competitiv şi să aflăm dacă aceştia şi evoluţia lor în viitor pot reprezenta ameninţări şi oportunităţi pentru activitatea noastră, ne îndreptăm atenţia asupra celor care pot avea legătură cu atragerea de ISD, factori din MEDIUL EXTERN (Politic - legal, Economici, Social – cultural - demografic, Tehnologic) şi din MEDIUL APROPIAT (Furnizori, Concurenţă, Cunoaşterea părerilor clientului, Servicii-ciclu de viaţă). Pentru fiecare criteriu propunem celor prezenţi diferiţi factori, şi vom determina pentru fiecare din ei daca poate fi o ameninţare sau o oportunitate. MEDIUEXTERN Sociali Economici Tehnologici Politici MEDIU APROPIAT Furnizori Clienţi / Investitori Servicii / Ciclu de Viaţă Concurenţa

S2-37 MEDIU EXTERN a) Mediu politic legal Evoluţie prevăzută a normelor legale şi/sau schimbări politice care să afecteze activitatea ADR în ceea ce priveşte continuitatea modelului actual pentru atragerea ISD. Factori:  Schimabrea legislaţiei comunitare în ceea ce priveşte sprijinul statului.  Reforme legislative ale statului în ceea ce priveşte investiţia străină.  Reforme industriale  Stabilitatea politică a ţării.  Apartenenţa la UE. 3.2.1.2: Diagnostic extern (2) Ameninţări Oportunităţi

S2-38 b) Mediu economic: Evoluţie prevăzută a variabilelor economice care pot afecta atragerea ISD. Factori:  Evoluţie previzibilă a ISD în lume.  Tendinţă şi creştere a ISD în ţară (5.197 MM€ în 2005 faţă de 4.098MM€ în 2004).  Concentrare sectorială a ISD în regiune în industria uşoară, construcţie, servicii şi comerţ  ISD în Regiunea de Vest presupune 12,93% din totalul pe stat, pe locul trei în atragerea ISD ale statului (după Bucureşti, şi uşor în urma Regiunii de Sud Est).  Concentrare teritorială. Din cele 71.013 de companii existente în anul 2000 în regiune, 58,1 % se aflau în judeţele mai dezvoltate (32,6% în judeţul Timiş, şi 25,5% în Arad), restul, 24,2% în judeţul Hunedoara şi 17,66% în judeţul Caraş-Severin.  ISD şi companiile străine se îndreaptă în mare majoritate mai spre vestul ţării, ca rezultat al locaţiei, tradiţiei sale industriale şi culturii industriale, astfel în Timiş, 20% din companiile existente au un capital străin, şi în Arad 12%. În Hunedoara presupune 5,5% şi 4,7% în judeţul Caraş- Severin.  Declararea zonelor de interes special în judeţele Hunedoara şi Caraş- Severin nu reuşeşte schimbarea tendinţelor ISD în regiune. (Economia Hunedoarei şi a Caraş-Severinului mono industrial, lipsa mentalităţii industriale) 3.2.1.2: Diagnostic extern (3)

S2-39  Creşterea PIB (8,3% en 2004)  Inflaţie (9,3% en 2004)  Şomaj (6,2% en 2004)  Cadru de stabilitate economică şi politică în UE.  Evoluţia productivităţii în comparaţie cu ţările din jur.  Globalizarea pieţelor şi noi pieţe atrăgătoare pentru investiţia străină. Concurenţa din ţările asiatice şi noi economii mai competitive.  Evoluţia costurilor factorilor de producţie.  Reprezentaţii prevăzute în regiune (Strategie pentru Dezvoltare Regională 2007-2013) înglobate în strategiile naţionale prezentate UE pentru a fi finanţate: Infrastructuri (În Punctul 1 naţional: Dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor). Mediu înconjurător (În punctul 2 naţional). Innoire tehnologică, investigaţie şi dezvoltare (În punctul 5 naţional). Dezvoltare Pymes (În punctul 6 naţional). Tratamentul desechilibrului teritorial (În punctul 6 naţional). 3.2.1.2: Diagnostic extern (4)

S2-40 c) Mediu socio cultural şi demografic Schimări sociale şi obiceiuri de consum ale populaţiei care nu afectează doar bunurile de consum ci şi pe cele industriale pe termen lung şi mediu. Acest tip de schimbări sunt foarte solide chiar dacă se produc pe ascuns. Asupra acestui factor vom încerca să analizăm numărul schimbărilor socio- culturale care pot afecta activitatea actuală sau viitoare a companiilor instalate în Regiunea de Vest la fel ca posibilitatea atragerii de noi investiţii. Factori:  Demografia. Naşteri Îmbătrânirea populaţiei.  Mobilitate socială şi geografică. Fixarea populaţiei.  Schimbări în modul de viaţă. Societate de consum.  Creşterea nivelului de viaţă a populaţiei.  Divertisment şi cultură.  Impactul noilor tehnologii. 3.2.1.2: Diagnostic extern (5)

S2-41 d) Mediu tehnologic Evoluţia şi schimbările tehnologice sunt puncte cheie şi foarte periculoase având în vedere ca regiunea să nu se adapteze la ele, sau să nu anticipeze din timp pentru a asimila schimbul sau să se adapteze la noile tehnologii şi cereri ale pieţei. Vom lua în considerare evoluţia tehnologiei în atragerea ISD, în mare parte condiţionată de acordurile Regiune – Stat în materie de infrastructuri şi de capacitatea de autoguvernare a regiunii. Factori:  Spaţii tehnologice (Parcuri tehnologice şi Parques empresariales).  Infrastructuri de servicii avansate în telecomunicaţii.  Servicii tehnologice adaptate la nevoile companiilor (Centre de I+D+I cu modele de administrare a afacerilor şi conduse de companii).  Structuri în sânul administraţiei pentru a sprijini proiecte de I+D+I în companii.  Dezvoltarea de servicii avansate (Certificare electronică, mijloace de plată, departamente de formare, etc.). 3.2.1.2: Diagnostic extern (6)

S2-42 MEDIU APROPIAT a) Furnizori Atragerea ISD nu depinde doar de ADR ci şi de alţi agenţi (UE, Organisme Internaţionale, Guvern, Departamentul de Comerţ Exterior, Agenţia de Investiţii Străine ARIS, etc.), coordinarea cu aceşti agenţi – furnizori, este importantă în proces. În acest caz există câţiva furnizori unici şi critici în proces, de care depindem foarte mult. Trebuie dezvoltată climă adecvată de “cooperare” cu furnizorii, mai ales cu cei de stat, pentru a profita de resursele de care dispune pentru atragerea de ISD, de exemplu:  Materiale de promovare.  Participare la evenimente în străinătate.  Reţea exterioară de ambasade şi birouri comerciale, etc. Pe de altă parte, majoritatea furnizorilor noştrii sunt de asemenea furnizorii celorlalte ADR ale statului şi a altor regiuni concurente. Factori:  Nivelul de dependenţă al procesului de atragere de ISD al furnizorilor Statului.  Nivelul de dependenţă al procesului de atragere de ISD al furnizorilor internaţionali (UE, Naţiunile Unite, etc.)  Alţi prescriptori 3.2.1.2: Diagnostic extern (7)

S2-43 b) Concurenţi. Nivelul turbulenţelor şi a rivalităţii Există o dură rivalitate între concurenţi care presupune o ameninţare şi un risc permanent. Ameninţările intrării noilor concurenţi, provenienţi din ţări în dezvoltare poate schimba scenariul competiţiei pe termen mediu.  Ppropunerea unei gândiri grupului:  Care sunt viitorii noştrii concurenţi? c) Cunoaşterea vocii clientului – pieţei Necunoaşterea factorilor de cumpărare (criterii de localizare) şi a exigenţelor clienţilor pentru a decide localizarea investitorilor poate fi o ameninţare pentru Regiune, pentru că necunoaşterea acestor factori, va duce la o organizare proastă a reprezentaţiilor pentru atragerea ISD. Dimpotrivă, cunoaşterea factorilor de cumpărare presupune o oportunitate pentru ajustarea reprezentaţiilor ADR pe piaţă, prin intermediul dezvoltării de noi servicii. d) Servicii de atragere a ISD. Ciclu de viaţă Strategiile pentru atragerea de IED de către diferitele regiuni nu se bazează doar pe stimulentele economice ci şi pe unelte şi tehnici foarte sofisticate în continuă evoluţie. Dezvoltarea acestor unelte - noi servicii în ADR care concurează cu Regiunea de Vest în atragerea de ISD, şi care ţin locul celor existente în actualitate, pot însemna o ameninţare, ceea ce face necesar un sistem de securitate adecvat al mediului. 3.2.1.2: Diagnostic extern (8)

S2-44 OPORTUNITĂŢI(1). Se aşteaptă creşterea ISD în Europa centrală. Tendinţă de creştere a ISD în România (% creştere IED 2005/IED 2004 26,8%). România după Polonia atrage cea mai mare investiţie dintre noii membrii ai UE, înainte de Republica Cehă. Prezenţa companiilor străine după ţara de origine, în această ordine: Italia, Germania, Turcia, Statele Unite, Franţa, Austria, Olanda, Marea Britanie, Cipru. Reforme legislative ale statului în armonie cu UE în materie de investiţie străină. Siguranţă juridică. Stabilitate politică a ţării. Creşterea PIB (8,3% în 2004) şi a producţiei industriale – Rata creşterii producţiei industriale (4% în 2004) Îmbunătăţiri ale productivităţii. Nivelul de viaţă al populaţiei. Piaţă consum intern. Amplierea pieţelor derivate din Piaţa Unică Europeană. Investiţii în infrastructuri prevăzute în stat 2007 – 2013 şi efectul acestora asupra planului de dezvoltare regională. Spaţii tehnologice (parcuri tehnologice şi parcuri de afaceri) Infrastructuri avansate de telecomunicaţii. Cooperare cu serviciile statului (ARIS şi Departamentul de Comerţ Exterior) 3.2.1.2: Diagnostic extern (9)

S2-45 3.2.1.2: Diagnostic extern (10) OPORTUNITĂŢI (2). Creşterea ISD în regiunile mai deprimate Caraş-Severin şi Hunedoara (Industria lemnului şi altele). Transfer tehnologic al companiilor cu capital străin, transferul în modelele de administrare. Dezvoltarea parcurilor de furnizori pentru companii cu capital străin plecând de la companiile mici. Noi oportunităţi de creare de companii derivate din dezvoltarea pieţei interioare (industrii de împachetat, logistică, etc) Creşterea capacităţii pieţei interne şi următoare/Zona de influenţă. Infrastructuri prevăzute (Autostrăzi) Reorientarea servicilor bancare pentru finanţarea micro-companiilor. Uşurinţă în achiziţia solului industrial care aparţine statului (privatizări). Programe de perfecţionare pentru consiliul director în ceea ce priveşte management-ul companiilor mici. Crearea unui plan cu Centre de I+D+I, companii şi administraţii al unei “Regiuni favorabile pentru innovare”. Oportunităţi de creare de companii pentru programe de protecţie a mediului încpnjurător şi industrii de recuperare şi refolosire a deşeurilor. Dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru infrastructuri.

S2-46 AMENINŢĂRI. Evoluţia Inflaţiei şi a şomajului. Evoluţia costurilor factorilor de producţie. Monopol al statului în materii prime şi energie. Pierderea populaţiei calificate (emigrare) Dependenţa la serviciile statului (ARIS şi Departamentul de Comerţ Exterior). Legislaţie naţională în continuă schimbare. Schimbare pe termen mediu a cadrului de sprijin din partea UE. Aplicarea directivelor UE la companii în ceea ce priveşte mediul inconjurător. Dezechilibre socio-economice teritoriale. Centralizare administrativă în mâinile statului. Agilitate în administraţie Concurenţa cu alte regiuni din ţară şi transfrontalieră. Concurenţă mai mare din partea ţărilor asiatice. 3.2.1.2: Diagnostic extern (11)

S2-47 3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii (1). PUNCTE SLABEAMENINŢĂRI PUNCTE FORTEOPORTUNITĂŢI Analiză Internă Regiunea Vest ISD Analiză Externă Regiunea Vest

S2-48 Odată realizat rezumatul cadrului DAFO, putem face o primă aproximaţie strategică utilizând tehnica: CADRU CAME (Exploatarea directă) În baza celor aflate din DAFO se va realiza construcţia paralelă a cadrului de sugerinţe de acţiuni strategice CAME (Corectarea punctelor slabe; Înfruntarea ameninţărilor; Menţinerea punctelor forte; Exploatarea oportunităţilor). EXPLOATAREA OPORTUNITĂŢILOR OPORTUNITĂŢI MENŢINEREA PUNCTELOR FORTE PUNCTE FORTE ÎNFRUNTAREA AMENINŢĂRILOR AMENINŢĂRI CORECTAREA PUNCTELOR SLABE PUNCTE SLABEDAFO ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU 3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii (2).

S2-49 PUNCTE SLABE Puternice diferenţe între judeţele în dezvoltare economică. Mono industrii în Caraş-Severin şi Hunedoara în proces de restructurare. Riscul conflictului de muncă. Rată ridicată a şomajului. Şomajul în Caraş-Severin şi în special în Hunedoara (dublul mediei din România, 6,2% în 2004). Dezechilibru teritorial în atragerea de IED şi în prezenţa companiilor cu capital străin. Nerespectarea condiţiilor mediului inconjurător. Număr scăzut de companii cu tehnologie avansată. Slabă cooperare între industrie şi centre de I+D+I. Competitivitate scăzută (companii intensive în forţă de muncă şi utilizare de materii prime). Mărime redusă a companiilor (96% micro-companii) Orientarea serviciilor bancare îndreptate către companii Densitate scăzută a şoselelor remodelate. Nu există autostrăzi. Schimbări periodice ale legislaţiei. A treia poziţie în stat în captarea de IED 3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii. Rezumat (1).

S2-50 PUNCTE FORTE Localizare geografică strategică. Tradiţie industrială şi diversitate industrială în Timiş şi Arad. Forţă de muncă calificată Potenţial de dezvoltare a sectorului lemnului şi mobilei în zonele mai deprimate (Caraş-Severin şi Hunedoara) Existenţa materiei prime. Dezvoltarea infraestructurilor în Timiş şi Arad. Universităţi şi şcoli superioare. Experienţa în I+D a personalului investigator în cadrul institutelor şi universităţilor. Sprijin din partea administraţiei locale pentru centrele de investigaţie. Apartenenţa la UE Condiţii avantajoase (Costul forţei de muncă şi calificare, sol industrial, costuri energetice, stimulente pentru investiţii, etc.) Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice în regiune. Politici locale de sprijin pentru inves. 3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii. Rezumat (2).

S2-51 AMENINŢĂRI Inflaţie şi şomaj. Evoluţia costurilor factorilor de producţie. Monopoluol statului asupra materiilor prime şi energie. Concurenţa cu alte regiuni ale ţării şi transfrontaliere. Pierderea pupulaţiei calificate (emigrare) Concurenţă mai mare din partea ţărilor asiatice. Dependenţă la serviciile statului (ARIS şi Departamentul de Comerţ Exterior) Termen pentru aplicarea directivelor UE în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi industria. Schimbarea pe termen mediu a planului de ajutor al UE Complexitatea şi schimbările legislaţiei. Administraţie lentă. Economie scufundată şi corupţie 3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii. Rezumat (3).

S2-52 OPORTUNITATI Posibilităţi de creştere a ISD în Europa centrală. Tendinţe de creştere a ISD în România. Atragerea ISD în judeţele mai deprimate (Caraş, Hunedoara) Prezenţa companiilor străine în stat. Reforme legislative în armonie cu UE. Stabilitate politică în ţară. Îmbunătăţiri ale productivităţii. Nivelul de viaţă al populaţiei. Piaţa consum intern. Amplierea pieţelor derivate din Piaţa Unică Europeană. Spaţii tehnologice (parcuri tehnologice şi parcuri de afaceri) Infrastructuri în Planul Regional de Dezvoltare (2007-2013): Căi de comunicaţie, telecomunicaţii. Cooperare cu serviciile statului (ARIS şi Departamentul de Comerţ Exterior) Transfer tehnologic şi modele de administrare a companiilor străine. Crearea companiilor (parcuri de furnizori, noi sectoare – mediu îconjurător şi TIC). Cooperare transfrontalieră. 3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii. Rezumat (4).

S2-53 3.2.3: Identificarea concurenţilor şi a avantajelor competitive (1) “Concurenţi cheie” a Regiunii: integrarea eficace a resurselor materiale, tehnice, umane, abilităţi, facilităţi, cunostiinţe, experienţe, care presupun o diferenţiere pozitivă faţă de cele ale concurenţei.. Detectarea “competencias clave” şi evaluarea ei pentru a determina existenţa avantajelor competitive: (codul genetic al regiunii): Detectarea “competenţelor cheie” pe care le are regiunea în materie de atragere a investiţiilor. A se observa daca “competenţele cheie” detectate generează o poziţie relativ superioară pentru a concura, dacă ne oferă o valoare mai mare şi pe deasupra nu pot fi imitate uşor sau discutate. (Avantaje competitive)

S2-54 CONCURENŢE CHEIE AVANTAJE COMPETITIVE CAPACITATE STRATEGICĂ CARACTERISTICĂ Cerinţele concurenţei : Diferenţiatoare: Diferenţa trebuie să fie suficientă, trebuie apreciată şi recunoscută piaţa pentru că rezultatul final al avantajului apare într-o imagină mai bună, poziţie a Regiunii pentru atragerea de ISD. Stabilă-durabilă: Concurenţa trebuie menţinută în timp, şi chiar îmbunătăţită (Dificultăţi pentru imitarea ei, …). Susţinută: Concurenţa cheie şă fie greu de imitat sau cumpărat iar concurenţii să nu aibă capacitatea de a dezvolta produse/servicii similare. 3.2.3: Identificarea concurenţilor şi a avantajelor competitive (2)

S2-55 CONCURENŢE ÎN REGIUNEA DE VEST SPECIALIZARE SECTORIALĂ AVANTAJ COMPETITIV SUSŢINUT ÎNNOIRE STRATEGIE COMPETITIVĂ ŞI DIFERENŢIATĂ REGIUNEA DE VEST Resurse Intangibile Tradiţie/Cultura industrială Potenţial tehnologic Formare/educaţie. Piaţa forţei muncii. Legislaţie Cooperare transfrontalieră. Resurse Tangibile Sprijin pentru investiţii Fonduri structurale UE Plan Regional de Dezvoltare 2007- 2013 Infrastructuri şi comunicaţii Localizare şi resurse naturale Costurile factorilor de producţie Parcuri industriale. 1.Diferenţiate 2.Stabile- Durabile 3.Discutabile 3.2.3: Identificarea concurenţilor şi a avantajelor competitive. Model de lucru (1)

S2-56 Instrucţiuni: 1. DETECTAREA CONCURENŢILOR CHEIE 2. EVALUAREA CONCURENţILOR CHEIE. ANALIZA RESPECTĂRII CRITERIILOR AVANTAJULUI COMPETITIV 3. DETERMINAREA AVANTAJELOR COMPETITIVE Pentru a fi un avantaj competitiv trebuie împlineşti cele trei cerinţe Împlinirea a două dintre ele presupune un Avantaj aproape Competitiv. Împlinirea unei singure cerinţe no presupune nici un avantaj competitiv 3.2.3: Identificarea concurenţilor şi a avantajelor competitive. Model de lucru (2) Lista concurenţilor cheie Diferenţiatoare Stabilă Durabilă Discutabilă Avantaj competitiv confirmat 1. DA NU DA NU DA NU 2. DA NU DA NU DA NU 3. DA NU DA NU DA NU 4. DA NU DAÍ NU DA NU

S2-57 3.2.3.1: Exemple de avantaje competitive. Cod genetic (1) Localizare strategică Localizarea geo-strategică a regiunii este unul din aspectele diferenţiatoare care pot constitui unul din punctele de plecare a dezvoltaării sale. Situată în cele mai importante zone pan europene de comunicare. Transportul de mărfuri, spre şi dinspre Europa Centrală, spre şi dinspre Europa de Est, ar permite stabilirea strategiilor specifice legate de dezvoltarea sectorului de logistică. Dezvoltare Industrială Importanţa şi tradiţia în economia regională (În special în Timiş şi Arad) este foarte importantă, şi acest lucru caracterizează regiunea ca pe una industrială. Dispune de un parc industrial diversificat, echilibrat pe diferite sectoare, rod al unei culturi industriale înrădăcinate şi al atracţiei unor companii naţionale şi străine

S2-58 Cod genetic Ceea ce diferenţiază regiunea de alte regiuni nu este la posesia unuia din aceste elemente, având în vedere că deja există alte regiuni cu o locaţie mai puţin sau mai mult privilegiată şi că le putem caracteriza ca industriale. Este ansamblul, combinaţia sau coincidenţa în aceeaşi regiune a elementelor ceea ce face ca Regiunea de Vest să fie diferită de celelalte. Capacitatea regiunii de a profita de aceste elemente diferenţiatoare şi a le utiliza ca bază în strategii de succes, este cea care va defini competitivitatea sa în viitor. Strategiile care se bazează pe elemente ale codului genetic aun un punct de plecare avantajos, pentru că nu se pot imita sau copia atât de uşor şi ca urmare pot dura şi da rezultate pe perioade lungi de timp. Codul genetic este un element stabil, dar nu static. Î n timp pot apărea elemente noi care să ne faca diferiţi şi să facă mai puternic codul genetic. În acest sens, este bine ca codul genetic să fie controlat în timp, şi ca strategiile să fie cele adecvate la noua definiţie care să se facă de fiecare dată. 3.2.3.1: Exemple de avantaje competitive. Cod genetic (2)

S2-59 3.3: Definire strategică (1) Model de lucru propus /Agenţi care intervin Mese de Lucru de Contrast Sesiuni de Priorización Sesiune de “Visioning” Viziune a Viitorului Linii Strategice Prioritare Obiective generale Linii Strategice Linii de acţiune Elaborarea strategiei Regiunea de Vest Planuri de acţiune Instrumente de Administrare (CC/CD – CE/AT) (Experţi Externi - CE/AT) (CD - CE/AT) Temă / Participanţi Rezultate CC: Comitet Informativ. CD: Comitet Director. AT: Asistenţă Tehnică ADR CE: Consultanţă externă (opţional)

S2-60 Procesul care trebuie urmărit pentru definirea strategiei DIAGNOSTIC (DAFO) STABILIREA PUNCTELOR DE REFERINŢĂ AVANTAJE COMPETITIVE REGIUNEA DE VEST ASTĂZICELE MAI BUNE PRACTICI PUNCT DE PLECARE PENTRU DEFINIREA STRATEGIEI OBIECTIVE GENERALE LINII STRATEGICE LINII DE ACŢIUNE PLANURI DE ACŢIUNE 3.3: Definire strategică (2)

S2-61 Desfăşurare. Sesiune de Visioning (CC şi CD, cu ajutorul personalului tehnic al ADR şi a consultanţei externe dacă există. Înaintea reuniunilor de lucru se va distribui tuturor participanţilor un rezumat al raportului fazei de diagnostic pentru a-l revizui. Obiectivul acestui grup de lucru este obţinerea unei viziuni pentru Regiunea de Vest a viitorului şi stabilirea unei prime aproximaţii în ceea ce priveşte liinile strategice: Cunoaşterea implicaţiilor ce presupun definirea unui model de regiune, în general şi concret pentru atragerea de ISD. Generarea unui proces creativ în care să se pună împreună diferitele modele de dezvoltare posibile în ceea ce priveşte regiunea. Citirea în termeni strategici a ideilor care s-au generat. Alegerea şi enunţarea unui model care să satisfacă marile provocări cu care se va înfrunta regiunea. Propunerea Liniilor Strategice pe care le considerăm cele mai potrivite pentru reaalizarea viziunii definită mai sus. Gruparea Liniilor Strategice în jurul ideilor principale de dezvoltare în viitor. Prioritatea oferită Liniilor Strategice. 3.3.1: Definire strategică. Sesiune de Visioning.

S2-62 Metodologia propusă VIZIUNE DE VIITOR PENTRU REGIUNEA DE VEST Punct de plecare Pentru VIITOR METODOLOGIA GÂNDIRII CREATIVITATE DE GRUP (BRAINSTORMING) Identificarea: - Punctelor forte - Punctelor slabe MODEL DE DEZVOLTARE A UNUI CONSENS PENTRU REGIUNE Definirea líniilor strategice de bază ACORDAREA PRIORITĂŢII LINIILOR STRATEGICE Poziţionare individuală în ceea ce priveşte liniile cheie după: -Importanţa lor -Situaţia actuală (grad de dezvoltare) Concluziile acestui grup de “Visioning” trebuie să includă: Viziunea de viitor a Regiunii. Liniile strategice necesare pentru îndeplinirea acestui model de regiune. Acordarea priorităţii acestora. Aceste concluzii vor fi trimise grupului de contrast pentru a fi validate. 3.3.1: Sesiune de Visioning. Metodologie.

S2-63 Metodologia propusă Grupul de contrast va fi format din experţi şi personalităţi relevante din lumea economică şi politică a regiunii şi a statului, a căror viziune particulară şi diferită de realitatea Regiunii de Vest să permită îmbogăţirea procesului. Criteriile pe care le vor fixa membrii grupului de contrast pot fi: Oameni de afaceri straini posesori de companii în regiune. Oameni de afaceri posesori de companii în regiune. Persoane reprezentative ale regiunii care vin din exterior. Alte persoane decisive (Guvern naţional, Guvern local, Primării, UE, etc.) Plecând de la această revizuire a grupului de contrast, se va lucra în interiorul grupului de lucru definit în ADR şi Comitetul Director, (cu ajutorul consultanţei externe, dacă există), la elaborarea detaliată a strategiei. 3.3.1: Grup de contrast.

S2-64 Metodologia propusă Strategia trebuie să precizeze obţinerea unui obiectiv final, iar întrebările care apar în acest moment sunt: ¿Care sunt obietivele care trebuie obţinute în cazul Regiunii de Vest? ¿Ce rol trebuie să aibă ISD în regiune în viitor? Pentru a răspunde la aceste înrebări propunem o serie de obiective pregătite pentru Regiunea de Vest pentru atragerea de ISD: 3.3.2: Obiective generale.

S2-65 3.3.3: Linii strategice (1) Propunem cinci linii strategice: Dezvoltare Industrială: Stimularea intrării investitorilor străini în sectoarele de activitate prioritare ca formulă a unei dezvoltări industriale specializată, bazată pe tehnologie, investigaţie şi calitate. Atractivitatea regiunii: Dezvoltarea unei imagini adecvate a regiunii în interior şi exterior, desfăşurând şi scoţând în evidenţă factorii ei de atractivitate (Puncte forte, avantaje competitive, stimulente, planuri de sprijin derivate din apartenenţa la UE, etc.). Sistem Ştiinţă, Tehnologie, Companie: Dezvoltarea unui sistem adecvat de formare de înaltă calitate la toate nivelele din regiune, în ton cu cererile agenţilor economici actuali şi potenţiali, şi de acord cu principalele tendinţe mondiale. Dezvoltarea serviciilor de I+D+I orientate către companii. Dezvoltarea modelelor de cooperare între centrele de I+D+I şi companii.

S2-66 Infrastructuri şi comunicaţii: Dezvoltarea de infrastructuri adecvate de transport (şosele de înaltă capacitate), de telecomunicaţii şi de sol industrial de calitate (Poligoane industriale, Parcuri de afaceri, parcuri tehnologice). Cooperare instituţională: Coordonare, eficacitate şi modernizare a instituţiilor publice, cu scopul de a atinge un grad mai înalt de comunicare, suport şi materializarea proiectelor. Constituie un factor fundamental care influenţează, în mod transversal toate liniile strategice definite Valorare anterioară: 3.3.3: Linii strategice (2)

S2-67 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Dezvoltarea unei imagini adecvate a regiunii în interior şi în exterior, punând în evidenţă factori interni ai atractivităţii Regiunii de Vest pentru atragerea de ISD.  Marketing Teritorial. Plan strategc: Decizii anterioare. Scoaterea în evidenţă a imaginii Regiunii de vest sau a României?  Strategie de cooperare cu alte organisme ale Statului, ARIS, etc? Dezvoltarea unei strategii comune pentru cele 4 judeţe?  Strategie comună şi care să stimuleze investiţiile în zonele maai deprimate? Criterii de selecţie pentru ţări:  Potenţial investitor în exterior. Se bazează pe o investiţie în regiune sau în stat.  Zone geografice: Europa, America de Nord şi Asia.  Ţări obiectiv propuse:  Uniunea Europeană: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Austria şi Olanda.  America de Nord: Statele Unite, Canada şi Mexic.  Asia: Japonia, China. … 3.3.3: Lnii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (1)

S2-68 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Plan de Marketing Teritorial Strategia de segmentare. Sector secundari (Industrial) Plecând de la identificarea sectoarelor strategice şi ale companiilor obiectiv, se va încerca întărirea sectoarelor obievtiv din regiune, la început: echipamente şi materiale electrice, agroalimentar, chimic, textil, încălţăminte, etc. Sector terţ (Servicii de ajutor industrial) Se va încerca în companii de servicii tehnologice avansate şi servicii către companii, cum ar fi de exemplu: Servicii de Informare (servicii telematice, servicii integrate de telecomunicaţie, servicii de informare electronică), Servicii de Design (design de produse, design industrial), Servicii Tehnologice (roboţi, mediu înconjurător, software aplicat, inginerie tehnologie şi de sisteme) şi altele mai convenţionale cum ar fi: Serviciile Tradiţionale (distribuţie comercială, servicii financiare avansate) sau Servicii pentru Export (transport pe şosea, comerţ exterior). 3.3.3: Linii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (2)

S2-69 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Strategia de poziţionare în faţă ISD. Imaginea Regiunii de Vest care trebuie proiectată în exterior, între directorii de companii cu potenţial investitor în centrul sectoarelor obiective, va trebui să se bazeze pe strategii de poziţionare de tipul: "Prezentarea Regiunii de Vest ca un loc cu oportunităţi de afaceri şi investiţii (“Ţară a oportunităţilor"), posesoare a unei localizări geografice privilegiate în Uniunea Europeană, un loc atractiv pentru a investi sau pentru a face afaceri". Pentru a elabora imaginea Regiunii de Vest trebuie să: Identificăm principalele obiective ale pieţei (investitori – cunoaşterea clientului). Scoatem în evidenţă imaginea actuală conţinută în fiecrae piaţă obiectivă. Alegem o “temă” de sprijin pentru proiectarea fiecăruia dintre obietive. Utilizăm imaginea Regiunii de Vest ca slogan: Căutăm cuvintele şi imaginle cele mai eficace pentru ficare dintre obiective 3.3.3: Linii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (3)

S2-70 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Exemplu de design de mesaje: 3.3.3: Linii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (4)

S2-71 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Strategia mijlacelor. În coerenţă cu principiul "economiei de mijloace", se va profita de toată infrastructura pe care ne-o oferă anumite organisme ale Guvernului României şi ale UE. În ceea ce priveşte mijloacele care se vor utiliza pentru atragerea investiţiei străine putem distinge: Mijloace personale, cum ar fi: vizite oficiale, întâlniri, misiuni comerciale sau de afaceri, prezenţa la târguri, etc. Mijloace materiale, cum ar fi: publicaţii specifice, material audiovizual specific, marketing direct, campanii publicitare, exploatarea evenimentelor singulare, etc. Toate aceste acţiuni vor trebui duse la bun sfârşit sub coordinarea organismelor corespunzătoare: Guvernul României, ambasade şi consulate, birouri comerciale, etc., ţinând cont de principiile strategice de eficacitate, oportunitate şi perseverenţă care inspiră acest plan de marketing teritorial. 3.3.3: Linii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (5)

S2-72 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Obiectivele liniei strategice: Dezvoltarea şi scoaterea în evidenţă a imaginii Regiunii de Vest În acele zone în care Regiunea de Vest este cunoscută (de exemplu în zone apropiate), obietivul va fi îmbunătăţirea imaginii regiunii. În exterior, obietivul va fi obţinerea notorietăţii pentru a construi asupra acesteia imaginea dorită. Convingerea pieţei că Regiunea de Vest este o opţiune bună pentru investiţii. Trezirea interesului investitorilor străini pentru Regiunea de Vest, oferindu- le date despre economia regională şi încercând să facem cunoscute punctele noastre forte. Răspândirea în exterior a imaginii Regiunii de Vest şi a atractivelor ca loc adecvat pentru investiţii, activităţilor industriale şi a serviciilor. A profita de situaţia geografică a Regiunii de Vest pentru a crea o nouă ofertă de servicii care să exploateze oportunităţile pe care le oferă această localizare. 3.3.3: Linii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (6)

S2-73 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Linii de acţiune / Planuri de acţiune: 3.3.3: Linii strategice. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii (7)

S2-74 Linia strategică 1. Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f1) Elaborarea unui plan de identitate. Capacitatea de atragere de investiţii are o legătură directă cu imaginea ţării şi regiuni. Crearea unei imagini este o cerinţă anterioară atragerii de investiţii, investitorul va verifica opţiunile de investiţie îainte de al lua decizia finală. Primul punct în crearea unei imagini va fi definirea (pe baza informaţiei existente) şi profilul investitorilor obiectiv pe care să-i atragă în Regiune de acord cu priorităţile definite:  Sectoare obiectiv şi  Oameni de afaceri specifici (ŢăriI obiectiv, etc.). La sfârşitul acestei teme, se va realiza:  Un plan de identitate corporativă a Regiunii de Vest.  Studiu de design corporativ.  Comunicarea identităţii corporative 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (1)

S2-75 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f2) Portal “Vest, o regiune în care puteţi investi”. OBIECTIVE: Prezentarea informaţiilor actualizate despre Regiune, îndreptată atât spre potenţialii investitori cât şi spre prescriptori. A fi instrumentul de referinţă în timpul promovării de investiţii asupra căreia să se desfăşoare restul materialului promoţional. Promovarea imaginii Regiunii. OBIECTIVE: Prezentarea informaţiilor actualizate despre Regiune, îndreptată atât spre potenţialii investitori cât şi spre prescriptori. A fi instrumentul de referinţă în timpul promovării de investiţii asupra căreia să se desfăşoare restul materialului promoţional. Promovarea imaginii Regiunii. FUNCŢIONALITĂŢI: Informarea în diferite limbi (nativă, engleză, franceză şi germană). Fereastră de contact cu acces la o informaţie personalizată. Varietate în conţinut. FUNCŢIONALITĂŢI: Informarea în diferite limbi (nativă, engleză, franceză şi germană). Fereastră de contact cu acces la o informaţie personalizată. Varietate în conţinut. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (2)

S2-76 EXEMPLU DE CONŢINUTURI:  Prezentare instituţională.  Regiunea de Vest o regiune pentru investiţii: descrierea celor mai competitive variabile ale Regiunii care să trezească interesul investitorilor  Bază de date ale companiilor străine stabilite în Regiune.  Bază de date a solului industrial.  Bază de date ale centrelor de logistică şi ale parcurilor ştiinţifice tehnologice.  Informare juridică în ceea ce priveşte investiţia în străinătate.  Informaţii stimulatoare pentru investitori.  Materiale promoţionale despre Regiune (descărcare din portal).  Legături către paginile WEB cele mai significative ale regiunii în materie de investiţii.  Informaţii despre noutăţile din Regiune pentru a sublinia capacităţile Regiunii de a atrage investitori.  Informaţii despre regiune. EXEMPLU DE CONŢINUTURI:  Prezentare instituţională.  Regiunea de Vest o regiune pentru investiţii: descrierea celor mai competitive variabile ale Regiunii care să trezească interesul investitorilor  Bază de date ale companiilor străine stabilite în Regiune.  Bază de date a solului industrial.  Bază de date ale centrelor de logistică şi ale parcurilor ştiinţifice tehnologice.  Informare juridică în ceea ce priveşte investiţia în străinătate.  Informaţii stimulatoare pentru investitori.  Materiale promoţionale despre Regiune (descărcare din portal).  Legături către paginile WEB cele mai significative ale regiunii în materie de investiţii.  Informaţii despre noutăţile din Regiune pentru a sublinia capacităţile Regiunii de a atrage investitori.  Informaţii despre regiune. Exemplu Informaţie WEB ADR: http://www.invest-in-germany.de/en/ 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (3)

S2-77 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f3) Materiale de promovare. Obietiv: Elaborarea şi editarea elementelor promoţionale destinate investitorului aducându-i la cunoştiinţă avantajele şi includerea informaţiilor interesante actualizate. (Menţinând linia de comunicare deja creată de Imagine şi slogan care să permită identificarea avantajelor/atractivelor Regiunii). Cataloage în diferite limbi (română, engleză, germană şi franceză). Video-uri şi DVD-uri explicative ale Regiunii. Articole promoţionale în reviste specializate. (Jurnalul Românesc de Afaceri, Adevărul Economic, etc) 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (4)

S2-78 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f3) Materiale de promovare. Dezvoltarea materialelor promoţionale pe sector având ca obievtiv promovarea acelor sectoare în care Regiunea de Vest oferă cele mai mari avantaje şi atractive pentru localizarea de investiţii străine Dezvoltarea materialului promoţional pe sector, în special: Agroalimentar. Textil, Încaltaminte, Lemn/Mobilă, Chimic. Maşini şi Echipamente electrice. Tehnologia informaţiei şi comunicării. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (5)

S2-79 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f4) Publicaţii periodice. Buletin informativ pe hârtie sau digital pentru promovarea regiunii. Conţinuturi: Informaţii despre regiune. Informaţii despre datele economice cele mai semnificative. Noi oportunităţi pentru investiţii Prezentarea companiilor străine din regiune. Experienţa şi proiectele desfăşurate. Informaţii asupra costurilor factorilor de localizare. Dezvoltarea infrastructurilor. Vest o regiune innovatoare. Informaţii sociale şi culturale 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (6)

S2-80 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f5) Acţiuni menite să creeze o imagene a regiunii. Elaborarea publicaţiilor şi pliantelor informative. E-mail pentru companii, bănci pentru investiţii, creatori de opinii. Publicitate în medii financiare, sectoriale sau reviste specializate în localizarea mediilor de afaceri. Planuri de acţiune: f6) Campanii de marketing direct. Campanii sectoriale. Acţiuni de scoatere în evidenţă a principalelor puncte forte ale regiunii. Vom realiza două tipuri de acţiuni: Campanii de marketing direct. Campanii sectoriale îndreptate către sectoarele obiective. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (7)

S2-81 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Seminarii de prezentare şi promovare a regiunii în mediile cele mai importante de investiţii. Prezentarea va include o prezentare a ADR şi a companiilor străine instalate deja în regiune care să susţină modelul unei implantări positive. Organizarea va fi sprijinită de diferiţii prescriptori, multiplicatori de opinii (medii de comunicaţie, consultanţi specializaţi, ambasade, bănci, companii, etc.), pentru a garanta asistenţa companiilor pentru a cunoaşte la faţa locului avantajele şi atractivele Regiunii pentru investiţii străine. Participarea la întâlniri având ca scop afacerile şi investiţiile altor entităţi (ARIS, etc.) Planuri de acţiune: f7) Acţiuni de promovare INTERIOARĂ (regiune / stat). Prezentarea regiuneii de Vest ca o regiune în care se poate investi. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (8)

S2-82 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Acţiuni de promovare cu prescriptori. Cooperare cu entităţi Financiare Băncile industriale presupun o ocazie bună pentru detectarea posibilelor investiţii. Îşi propune stabilirea unui acord cu băncile din România şi din exterior pentru a sprijini implantarea companiilor în Regiune. Companii şi Grupuri Industriale. Obiectivul este prponerea unei acţiuni directe cu acele grupuri de companii, dinamice care au deja o implantare regională, pentru a facilita un efect de “remorcare” a investiţiilor din propriul grup sau ale altor companii (furnizori de prim şi secund rang). Organisme multilaterale. Organizarea de întâlniri cu întreprinzători şi capital de investit. Întâlniri cu promotori de iniţiative de investiţie, îngeri afacerişti, companii cu capital de risc. Organizarea misiunilor informative cu medie de comunicare specializate în regiune. Misiuni directe. Planuri de acţiune: f7) Acţiuni de promovare în regiune şi în stat. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (9)

S2-83 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune: f8) Acţiuni de promovare în EXTERIOR. Prezentarea regiunii în străinătate: Seminariii de prezentare în străinătate. Prezentarea va include o prezentare a regiunii, de către ADR şi de către companii straine instalate deja în regiune care să susţină modelul unei implantări positive. Se va adresa diferiţilor prescriptori, multiplicatori de opinii (medii de comunicaţie, consultanţi de specialitate, bănci, companii, etc.), Organizarea se va sprijini pe structura statului în ţară (Ambasadă, Birouri Comerciale, Resurse ale ARIS etc.). Participarea la îtâlniri de afaceri şi investiţii organizate de alte entităţi în ţările obiectiv (ARIS, etc.) Participarea la târguri internaţionale. Participarea în cadrul unor foruri sau altele va fi determinată în funcţie de strategia atragerii de investiţii geografice sau sectoriale (SIAL, CPHI, IFAT, Expoziţia Industrială din Hanovra, Cenit Hanovra, ) 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (10)

S2-84 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune : f8) Acţiuni de promovare în EXTERIOR. Cooperare intra-europeană pentrua atragerea investiţiilor pe alte continente: Participarea alături de alte regiuni în programe de cooperare internaţională, finanţate în parte de Uniunea Europeană (Programul Investiţi în Asia, etc. Care va permite participarea în misiuni de afaceri, foruri de investiţii) Promovarea misiunilor de investiţii străine î regiune Cooperare instituţională. Cooperare cu ARIS în acţiuni de promovare în exterior. Cooperare cu Ambasade şi Birouri Comerciale. Utilizarea consulilor onorifici (persoane relevante în ţara obiectiv, legaţi într- un fel sau altul de regiune), ca măsură de promovare 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (11)

S2-85 Linia strategică Atractivitatea regiunii.. Planuri de acţiune : f8) Acţiuni de promovare în EXTERIOR. Acorduri cu consultanţi externi şi promotori de investiţii în zone geografice de interes: Acorduri temporale de colaborare cu profesionişti care să cunoască foarte bine mediul de investiţii, în ţările sau regiunile obiectiv (Exemplu: Germania, Franţa şi Marea Britanie). Colaboratorii vor identifica şi recunoaşte potenţialele proiecte de investiţie luînd în considerare criteriile fixate de sectoarele obiectiv Exemple de consultanţe internaţionale: Continuă GMBH. www.sozietaet-continua.de/main.cfmwww.sozietaet-continua.de/main.cfm BPI GROUP. http://www.bpi-group.com/links/http://www.bpi-group.com/links/ 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (12)

S2-86 Linia strategică Atractivitatea regiunii. Planuri de acţiune : f8) Acţiuni de promovare în EXTERIOR. Acorduri cu promotori de investiţii în zone geografice de interes: Funcţii ce trebuiesc dezvoltate sub coordinarea ADR: Analiza şi identificarea celor mai potenţiale sectoare ale ţării care transmit investiţia directă către Regiunea de Vest. Elaborarea şi expedierea materialului promoţional. Organizarea seminariilor de prezentare a atractivelor şi avantajelor localizării investiţiilor directe productive în Regiune. Realizarea altor activităţi de promovare specifică în presa din ţară. Serviciu de sprijin personalizat acordat afaceriştilor posesori ai unui proiect de investiţie 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (13)

S2-87 Planuri de acţiune : f8) Acţiuni de promovare în EXTERIOR. Acţiuni sectoriale bazate pe scara valorilor: Obiectivul este acela de a profita de scara valorilor existentă în fiecare sector strategic productiv al regiunii şi de a identifica oportunităţile care vor fi folosite de potenţialele companii investitoare. Strategia de atragere a investiţiilor bazată pe scara de valori şi pe potenţialul celor mai importante sectoare ale Regiunii, are o serie de avantaje dincolo de localizarea investitorilor productivi în Regiune: Crearea de investiţii şi locuri de muncă pentru Regiune. Pentru sector, completarea scării de valori şi a profita sinergiile care le oferă un ţesut industrial grupat. Pentru companiile individuale, reducerea costurilor pentru apropierea clienţilor sau furnizorilor. Pentru furnizor/invstitor, apropierea de client. Sprijin pentru internaţionalizare a companiilor existente Toţi operatorii (companii, ADR, Administraţie, Centre de I+D+I) trebuie să intervină la identificarea oportunităţilor de investiţie a scării de valori a sectorului în Regiune. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Planuri de acţiune (14)

S2-88 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Rezumatul Planurilor de acţiuni

S2-89 Linia strategică 2. Cooperare instituţională. Competitivitatea Regiunii de Vest în atragerea de ISD va fi cu atât mai mare cu cât sinergiile vor fi legăturile între agenţii care intervin în proces. Obiectivele liniei strategice: Obietiv general: Dezvoltarea unei baze de cooperare între diferiţii agenţi, lucrând împreună la elaborarea şi executarea planificării strategice teritoriale pentru atragerea de ISD, experienţa cooperării se va putea transmite altor medii de cooperare. Obiective concrete: Dezvoltarea unui model de cooperare între diferiţii agenţi pentru atragerea de ISD Dezvoltarea şi consolidarea modelului. 3.3.3.2 Linia 2. Cooperare instituţională (1)

S2-90 Matrix pentru acordarea priorităţii planelor de acţiune, pe baza criteriilor: Situaţia actuală a fiecarui plan de acţiune care se propune, care determină căt este de urgentă execuţia lui. Importanţa fiecărui proiect în funcţie de multiplicatorii direcţi sau indirecţi pe care i-ar putea genera. În acest sens, putem clasifica proiectele asociate importante sau nu. 3.3.3.1 Linia 1. Atractivitatea regiunii Acordarea priorităţii Planuri de acţiuni

S2-91 Linia strategică 2. Cooperare instituţională. Linii de acţiune / Planuri de acţiune: 3.3.3.2 Linia 2. Cooperare instituţională (2)

S2-92 Linia strategică 2. Cooperare instituţională. Planuri de acţiune: f1) Sistemul de servicii integrate investitorului. În procesul de atragere a ISD serviciul oferit investitorului este determinant ccccqnd e vorba de luat decizii. Acest serviciu reprezintă un element diferenţiator. Investitorul trebuie să vadă ADR ca pe o unealtă competitivă a investiţiei sale, fapt care trebuie să se reflecteze în serviciul prestat ca valoare adăugată investiţiei. Concretarea în ADR a ajutorului necesar din partea celorlalte entităţi / administraţii (cooperare) Oferirea informaţiei precise, demnă de încredereşi actualizată investitorului. Cunoaşterea tuturor cerinţeelor legale şi administrative. Poziţia ADR preferată în faţa organismelor oficiale(cooperare), recunoaşterea rolului ADR în proces. Nivel crescut de calificare şi profesionalitate a echipei tehnice a ADR. Cerinţe 3.3.3.2 Linia 2. Cooperare instituţională Planuri de acţiune (1)

S2-93 Planuri acţiune: f1) Sistemul de servicii integrate investitorului. Servicii minime oferite: Informaţie şi administrare a ajutoarelor şi stimulentelordisponibile. Informaţie şi administrare a solului industrial (parcuri, sol privatizat, etc.). Informaţie despre proceduri administrative şi legale. Informaţie şi administrare a tuturor tipurilor de resurse necesare investitorului (sistem financar, energie, comunicaţii, consultanţă, serviciu juridic, furnizori locali, echipamente, materie primă, etc.). Informaţie concretă asupra caracteristicilor Regiunii. Informaţie despre oportunităţile de afaceri. Alte servicii de interes: Atragerea de fonduri pentru investiţie. (îngeri cu capital, fonduri din capital de risc) îdreptate spre proiecte noi şi spre companiile existente. Servicii post-investiţie: Relaţii fluide cu casele matrix a investitorilor actuali. Contacte personale cu companii stabilite în Regiune. Obţinerea feedback-ului din partea investitorilor. Asistenţă în rezolvarea problemelor. 3.3.3.2 Linia 2. Cooperare instituţională Planuri de acţiune (2)

S2-94 Linia strategică 2. Cooperare instituţională. Planuri de acţiune: f2) Portal pentru solul industrial şi oportunităţi de investiţii. Portalul va trebui să conţină informaţii actualizate prin intermediul cartografierii cu GIS după această disponibilitate: Hartă de localizare Disponibilitatea parcelelor. Servicile industriale de care dispune. Normativa urbanistică. Cartografia şi localizare GIS. Companii existente la localizare, activităţi. Distanţele către alte puncte de referinţă, etc. Informaţii despre sol în: Parcuri ştiinţifice şi tehnologice. Centre de logistică şi transport. Informaţii despre oportunităţile de investiţii Procese de privatizare. Alte oportunităţi Sit industrial Infrastructuri industriale Localizarea investiţiei Exemplu: Oferta solului SICAN http://www.sican.es/home.asp 3.3.3.2 Linia 2. Cooperare instituţională Planuri de acţiune (3)

S2-95 Planuri de acţiune: f3) Analize economice generale (sistemul de urmărire). Sistem de urmărire care pune în mişcare măsurile proactive: Analiza celor mai relevante surse de informaţie în ceea ce priveşte ISD. Urmărirea factorilor care ar putea să accelereze sau să încetineascăoinvestiţia în regiune. Analiza strategiei naţionale de promovare a investiţiilor care sprijină implantarea companiilor străine în România. Informaţie precisă asupra programării prezentărilor, foruri şi alte evenimente de difuzare a promovării investiţiilor care se organizează în ţările obiectiv, cu scopul de a valora prezenţa în forurile menţionate mai sus. Crearea unei baze de date cu contacte relevante cum ar fi lideri afaceristi, autorităţi politice, sefi ai instituţiilor academice relevante pentru aspectul promovării. Identificarea şi analiza strategiei investitorilor companiilor străine (şi a filialelor), existente în Regiine. Crearea de baze de date a investitorilor, pe sectoare şi pe ţara obiectiv, inclusiv PYMEs, bănci comerciale, bănci de investiţii, fonduri de investiţii, şi fonduri de capital de risc, companii şi corporaţii din ţara obiectiv. Identificarea sectoarelor exterioare cu strategii globale de investiţie (automotive şi componente, chimică, electronică şi TIC´s, produse agroalimentare), mecanisme de cluster sau similare de cooperare sectorială. Identificarea companiilor din Regiune în sectoarele obietiv cu potenţial pentru atragerea ISD. Identificarea sectoarelor interesante ale regiunii pentru atragerea ISD în baza completării (scării de valori). 3.3.3.2 Linia 2. Cooperare instituţională Planuri de acţiune (3)

S2-96 Linia strategică 3. Dezvoltare Industrială. Dezvoltarea industrială a regiunii reprezintă unul din avantajele competitive pentru atragerea ISD. Trebuie urmărit foarte bine procesul în care s-ar putea scoate în evidenţă acest avantaj competitiv spre exterior şi în interior întărind poziţia companiilor existente. Obiectivul liniei strategice: Creşterea dezvoltării industriale a regiunii plecând del la ISD vazută ca mijloc de accelerare a incorporării resurselor financiare, modele de administrare avansate şi tehnologii adecvate pentru a concura pe piaţă. Linii de acţiune / Planuri de acţiune: 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială

S2-97 Industria chimică reprezentată de unităţi ca SC Spumotim SA, SC Azur SA, SC Detergenţi SA (toate în Timişoara), SC Solventul SA – Margina departament care, deşi nu mai funcţionează în anumite cazuri (S.C. Archim S.A. Platforma Arad) au produs un sol puternic rezidual, poluare subterană şi a pânzei freatice. Industria materialelor de construcţie, cu unităţi de extragere şi producere în toate judeţele regiunii (SC Marmosim SA Simeria, SC Casial SA, SC Macon SA Deva, etc). Industria lemnului oferind exploatarea (în limitele permise) şi procesarea resurselor importante ale pădurii, mai ales în Caraş-Severin. Valorarea superioară a acestor resurse este oferită de producţia mobilei. Industria agroalimentară, reprezentată de industria alimentară pe platforma NV din Arad (fabricarea berii şi procesarea alcoolului), Industria laptelui Nădlac în judeţul Arad, SC Timişoreana SA – fabricarea berii în Timişoara – judeţul Timiş. Industria energetică, reprezentată de SE Mintia, SE Paroşeni and CET Gurabarza – Judeţul Hunedoara, CET Energoterm SA Reşiţa – Judeţul Caraş Severin, CET Arad – bazat pe cărbunele maro, CET Arad bazată pe hidrocarburi, terminalul termic la SC IMAR SA – fabrică de molbilă – Judeţul Arad, SC Termocentrale SA Timişoara - CET – Sud – bazată pe cărbune maro şi gaze naturale) şi CET Centru – bazată pe ulei negru şi gaze naturale, depozit de cenuşă la CET Sud Timişoara – judeţul Timiş. 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (2)

S2-98 Planuri de acţiune: f1) Identificarea sectoarelor strategice. Regiunea de Vest reprezintă unul din cele mai importante poluri în România, toate sectoarele economice sunt foarte bine reprezentate: Industrie, Agricultură şi Servicii: Industria metalurgică – Ramură tradiţională în judeţul Caraş-Severin, reprezentată de S.C. Combinatul Siderurgic S.A. Reşiţa şi S.C. Gavazzi Steel Oţelu Roşu. Unităţi de metalurgia fierului în judeţul Hunedoara, SC Siderurgica SA Hunedoara şi SC Sidermet SA Călan. Industria de extracţie a mineralelor este reprezentată puternic în judeţul Hunedoara (SM Deva) şi Caraş-Severin (SC Moldomin SA Moldova Nouă). Industria extractoare de cărbune şi produse bituminoase cu exploatări miniere reprezentative în unităţi pe Valea Jiului (Judeţul Hunedoara) şi SC Miniera Banat SA Anina (Judeţul Caraş-Severin). Industria constructoare de maşini, cu unităţi reprezentative în toate judeţele regiunii producătoare de: motoare maritime, materiale de transport (în special căi ferate), unelte,construcţii metalice 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (1)

S2-99 Este necesară identificarea sectoarelor asupra cărora se doreşte lucra pentru atragerea ISD, posterior, pentru sectoarele definite se va lucra asupra criteriilor de selecţie a companiilor obiectiv. Sectoarele care din punct de vedere internaţional sunt grupate cu strategii globale sectoriale, cluster sau alt tip de grupări: Automotive şi componentele sale, electronică şi tehnologia informaţiei, chimică, procesarea produselor agroalimentare Anaaliza structurii productive şi a investiţiei actuale în Regiune. Criterii de selecţie a sectoarelor: Rezultatele selecţiei sectoarelor: Prima aproximaţie a sectorelor strategice în funcţie de structura productivă actuală Identificarea principalilor investitori străini în sectoarele considerate strategice. 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (3)

S2-100 Presupun o ocazie pentru ISD, odată cu identificarea în sectorul agroindustrial segmentele de specializare necesare a scării de valori în care Regiunea poate prezenta clare avantaje competitive faţă de alte regiuni. Oportunităţi industrii transformatoare INDUSTRIA AGRICOLĂ Foarte important pentru ansamblul economiei regionale, nu doar pentru tradiţia sa şi cuvântul pe care îl are de spus în activitatea industrială, ci pentru efectele pe care le poate avea în dezvoltarea regională şi rurală. Innoire şi tehnologie Identificarea, în ceea ce priveşte poziţia industriilor la a doua şi a treia transformare, a noilor produse şi procese de fabricaţie cuo îmbunătăţire a eficienţei productive. Apropierea de sectoaarele strategice: 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (4)

S2-101 Alte sectoare industriale Analize similare pentru celelalte sectoare industriale: Maşini, unelte şi echipamente electrice. Industria chimică. Industria lemnului şi a mobilei. Textile-încăltăminte. ICT. Analiza pentru fiecare sector:  Numărul de companii şi evoluţia acestora.  Numărul angajaţilor şi evoluţia acestora.  Contribuţia la VAB-ul industrial al Regiunii. ISD pe sector/total industrial. ISD pe sector/totalul ISD în Regiune.  ISD ale sectorului pe ţări. ISD pe sector în alte regiuni de referinţă.  Numărul de companii multinaţionale din sector care se găsesc în regiune.  % multinaţionale/total pe sector. 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (5)

S2-102 Companii care să completeze ţesutul de afaceri naţional/regional, mărind oferta de produse şi servicii prodse în ţară (dependenţă maimică în ceea ce priveşte importul). Companii care folosesc tehnologie avansată. Companii care folosesc modele organizatorice care să permită adaptarea la structuri de afaceri locale într-un context mai deschis. Companii generatoare de locuri de muncă directe şi indirecte (dezvoltarea de noi activităţi în companii locale – dezvoltarea parcurilor de furnizori). Companii cu proiecte în zonele mai piţin dezvoltate care şa permită dezvoltarea endogenă a zonei. Posibile criterii pentru alegerea companiilor din sectoarele strategice: 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (6)

S2-103 Specializare regională care a favorizat implantarea anumitor companii şi multinaţionale în Regiune. Concluzii pentru consolidarea sectoarelor în Regiune, dezvoltând strategii specifice de atragere a investiţiilor, profitând de scările de valoare ale acestora. Identificarea altor sectoare complementare care prezintă un mare potenţial pentru ISD. Strategie sectorială de investiţii, care să sprijine companiile care pot genera o valoare adăugată mai mare produselor lor, pentru a garanta stabilitatea temporală a investiţiilor şi un risc mai scăzut de schimbare de locaţie. Criterii pentru atragerea companiilor în sectoarel strategice.  Concluzii: In urma Analizei şi selecţiei sectoarelor strategice se va obţine: 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (7)

S2-104 Planuri de acţiune: f2) Îmbunătăţirea competitivităţii industriei regionale. Unul din factorii de localizare ai ISD este cultura industrială şi dezvoltarea ţesutului industrial şi a serviciilor de ajutor industrial existente în regiune. În acelaşi timp ISD are un efect dinamic al ţesutului industrial regional, nu dezvoltă doar un parc de furnizori de prim şi secund nivel pentru aceste industrii, dar permite şi transferul modelelor de administrare şi stimulează participarea cu centre de I+D+I. Acest efect comun de atracţie şi dinamică trebuie folosit de companiile locale şi pentru asta trebuie dezvoltate planuri de acţiuni de sprijin pentru îmbunătăţirea competitivităţii companiilor. 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (8)

S2-105 Planes de acción: f2) Mejora de la competitividad de la industria regional. Modelul SODERCAN îmbunătăţirea competitivităţii. 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (9)

S2-106 Planuri de acţiune: f3) Mijloace de atragerea investiţiilor în Caraş- Severin şi Hunedoara Strategia generală dezvoltată în acest proiect de atrafere a ISD, trebuiesc incluse câteva masuri specifice pentru a favoriza atragerea de investiţii în Caraş-Severin şi Hunedoara, de exemplu: Nivele superioare de ajutor. Sprijin oferit reprezentaţiilor sectoriale care să favorizeze dezvoltarea endogenă a acestor judeţe (începând cu resursele minerale, forestiere şi turism). Coordinarea cu mijloace prevăzute în regiune, pentru a realiza un incident special în atragerea de investiţii străine. (În strategia de dezvoltare regională 2007-2013 în C1. Restructurare industrială, se găsesc mijloace de sprijin pentru aceste zone) 3.3.3.3 Linia 3. Dezvoltare Industrială Planuri de acţiune (10)

S2-107 Linia strategică 4. Infrastructuri şi comunicaţii. Existenţa infrastructurilor din regiune reprezinta unul din factorii de localizare a ISD. Localizarea strategică a regiunii şi programul de infrastructur actuale pot presupune un avantaj competitiv care trebuie potenţiat. Obiectivul liniei strategice: Cele definite în planul de infrastructuri 2007-2013. Altele orientate spre atragerea de ISD:  Cooperare transfrontalieră.  Dezvoltarea serviciilor TIC.  Investiţii în echipamente de I+D+I. Linii de acţiune / Planuri de acţiune: 3.3.3.4 Linia 4. Infrastructuri şi Comunicaţii

S2-108 Linii de acţiune / Planuri de acţiune: (Rezumat) 3.3.3.4 Linia 4. Infrastructuri şi Comunicaţii Planuri de acţiune

S2-109 RIS – Strategie Regională de Înnoire a Regiunii de Vest România 2004-2008 3.3.3.5 Linia 5. Sistemul Ştiinţă/Tehnologie/Companie Planuri de acţiune

S2-110 Linia strategică 5. Sistemul Ştiinţă – Tehnologie - Companie. Există în regiune nişte resurse cu potenţial suficient pentru a dezvolta sistemul de I+D+I. Rămâne de potrivit oferta cu cererea de companii actuale şi de potenţiale companii care doresc să investească în regiune. În aceste momente se desfăşoară RIS – Strategia Regională de Înnoire a Regiunii de Vest România 2004-2008 dezvoltat în mare măsură de către Sistemul Ştiinţă – Tehnologie - Companie. Obiectivul liniei strategice: Asigurarea dezvoltării sistemului Ştiinţă – Tehnologie - Companie bazat pe reprezentaţiile prevăzute în RIS. Dezvoltarea unui sistem de centre tehnologice cu structura şi modelul de funcţionare adecvat pentru a asigura o adaptare rapidă a cererei şi a ofertei plecând de la iniţiativa privată. Asigurarea din partea ADR a împlinirii RIS plecând de la această strategie de dezvoltare teritorială. Linii de acţiune / Planuri de acţiune: Rezumatul principalelor măsuri prezentate în RIS 3.3.3.5 Linia 5. Sistemul Ştiinţă/Tehnologie/Companie

S2-111 4: Modelul organizatoric în ADR (1) Recomandări: Crearea/Organizarea unei structuri tehnice (ET) care sub conducerea responsabilului să ducă la capăt dezvoltarea proiectului urmând comenzile primite de la Comitetul Director. Funcţia principală ET: Să asigure că gândirea strategică va fi un proces dinamic şi că liniile de acţiune şi proiectele strategice definite în el vor duce la capăt în orizontul temporal al Planului. Pentru aceasta, vor trebui duse la capăt în continuu o serie sarcini: Contact cu toţi agenţii (Interni şi Externi), impulsionând diferitele planuri de acţiune. Organizarea periodică de mese de lucru, reuniuni, foruri, seminarii, etc. orientate să aprofundizeze în cadrul diferitelor linii strategice, căutând intâlnirea agenţilor cheie pentru fiecare proiect. Realizarea unei urmăriri periodice din partea statului a liniilor strategice, şi a planurilor de acţiune, identificând deviări şi proiecte blocate. (Evaluarea internă şi urmărirea indicatorilor). Elaborarea cadrului de comandă. A asigura coerenţa strategică în dezvoltarea planului de marketing teritorial. Plan de Comunicare. Benchmarking asupra celor mai bune practici în strategia de regiuni pentru IED

S2-112 Justificarea ET: 4: Modelul organizatoric în ADR (2)

S2-113 Modelul ET în ADR: Comitet Director (CD) Comitet Consultativ (CC) Echipa Tehnică (ET) ADR Regiunea de Vest Consultanţă externă ? (CE) Comitet Director (CD). Funcţii: Impulsionarea planificării strategice de la diferitele grupuri de agenţi (interni şi externi), promovând punerea în mişcare a planurilor de acţiune şi sprijinind structura tehnică în sarcina ei de convocator a agenţilor implicaţi. Să gândească şi să propună modificările strategiei, mai ales sub forma noilor linii de acţiune care să sprijine implantarea viziunii şi valorilor definite. Transmiterea la structura tehnică a directivelor în ceea ce priveşte prioritatea reprezentaţiilor, a mesajelor şi a instrumentelor de comunicare ce vor fi utilizate, şi oferirea de noi funcţii având în vedere nevoile Planului de Marketing Teritorial. A servi drept forum de discuţie între entităţile reprezentate, unde se însuşesc compromisuri de a impulsiona diferitele planuri de acţiune începând cu instituţiile, companiile şi asociaţile pe care le reprezinta. Aprobarea propunerilor operative care realizează structura tehnică şi controlarea acelor care au un caracter strategic. 4: Modelul organizatoric în ADR (3)

S2-114 Cadru de control – indicatori de monitorizare Indicatori: Ansamblul de parametrii elaboraţi special pentru obţinerea informaţiei specifice, a fiecărei linii strategice definite. Informaţia obţinută de la indicatori este relevantă pentru urmărire şi control, şi pentru a impulsiona revizuirea procesului (cunoaşterea informaţiei va lăsa loc unei reacţii proactive rapide în faţa deviaţilor). Indicatorii vor permite: Îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite şi a randamentului proceselor de prestare de servicii. Oferirea informaţiei relevante despre procesele Comitetului Director, pentru a ajuta la luarea de decizii. 5: Instrumente de management şi monitorizare (2)

S2-115 5: Instrumente de management şi monitorizare (3) Etape pentru design şi implementare: Studiu detaliat al proceselor de prestare de servicii desfăşurat de ADR. Pentru fiecare tip de serviciu se va defini: Secvenţa operaţiuni realizate. Definirea unităţii de măsură a rezultatului procesului. Identificarea surselor de ineficienţe al procesului. Elaborarea indicatorilor procesului. Alegerea celor mai adecvate pentru fiecare dintre liniile strategice selecţionate, cu o sursă de informaţie accesibilă, pentru a putea realiza urmărirea oportună a acestora. Implantare. Exploatarea datelor. Având în vedere tendinţele indicatorilor şi informaţia calitativă adunată în raportul indicatorilor, cu frecvenţa indicată de Comitetul director, se vor studia şi planifica acţiuni corectoare şi preventive orientate spre îmbunătăţirea eficacităţii proceselor.

S2-116 5: Instrumente de management şi monitorizare (4) Indicatori de monitorizare propuşi:

S2-117 5: Instrumente de management şi monitorizare (5) Indicatori de monitorizare propuşi:

S2-118 5: Instrumente de management şi monitorizare (6) Rezumatul Inidcatorilor:

S2-119 5: Instrumente de management şi monitorizare (7) Harta strategică:

S2-1 ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) SESIUNEA 2 MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII.

Presentaciones similares

Presentación del tema: "S2-1 ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) SESIUNEA 2 MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII."— Transcripción de la presentación:

Presentaciones similares

Sobre el proyecto

Feedback

Iniciar la sesión

Autorizarse a través de una red social:

S2-1 ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) SESIUNEA 2 MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII.

Presentaciones similares

Presentación del tema: "S2-1 ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) SESIUNEA 2 MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII."— Transcripción de la presentación:

Presentaciones similares

Sobre el proyecto

Feedback